OFENSIVA BISERICII

„Încolo fraţilor, întăriţi-vă în Domnul şi în puterea tăriei Lui.” (Efeseni 6:10)

Neînţelese vremuri. Creştinismul îngenunchează, dar nu în faţa Atotputernicului, ci în faţa neopăgânismului. În acest secol pe care încă nu ştim cum să-l numim, Biserica lui Hristos este ţinta multor atacuri. De la ignoranţa sfidătoare (vezi atitudinea mass-media faţă de martirajul creştin contemporan), până la strategia diabolică ţesută în străfunduri (vezi conţinutul homosexual al filmelor nominalizate la Oscar), creştinismul primeşte lovituri grele. Nu ştim dacă acest lucru s-a mai întâmplat în istorie, dar ştim că răul se propagă azi mult mai uşor decât ieri.

„Trăim într-o lume în care normele morale şi standardele adevărului au fost zguduite într-o asemenea măsură încât oamenii de toate categoriile sunt disponibili la orice (s.m.) credinţă” – spunea profesorul româno-american Virgil Nemoianu. Dar oare nu tocmai în acest context ar trebui să strălucim „ca nişte lumini în lume”?
Oare este Biserica lipsită de resurse şi motivaţie pentru a pierde unele bătălii prin abandon iar altele prin sângerări dureroase ??? Oare putem depăşi „izvodirile minţii” moderne care îşi refuză principiile ultime, elogiind cunoaşterea cantitativistă şi individualismul amorf ?!? Noi credem că soluţiile există, doar că nu sunt la noi. Putem învinge atâta vreme cât luăm armura pusă la dispoziţie de Domnul Oştirilor sau Comandantul nostru suprem.

Dacă în lumea secularizată se sărbătoreşte anul Darwin, trebuie să aducem aminte că într-un vast spaţiu creştin (Biserica Catolică) se sărbătoreşte anul Sfântului Apostol Pavel. Mergând pe mâna celui de al doilea „sărbătorit” să ne aducem aminte cum prezintă el imaginea Bisericii lui Hristos (Efes. 6.12-17). Astfel, în locul relativismului care ia orice judecată de valoare drept adevăr, Sfântul Apostol Pavel ne propune brâul adevărului. Acesta din urmă este UNIC este cel iudeo-creştin, este cel primit prin întruparea Domnului Iisus Hristos şi pus în lumină de scrierile canonice. Nu unul dintre miile de adevăruri concurente, ci SINGURUL şi de neschimbat.

În locul disculpării predicate tot mai abitir până şi de unii colegi de amvon, Sfântul Apostol Pavel ne propune platoşa neprihănirii. Iar aici, sintagma trece dincolo de moralitatea personală şi ţinteşte în acea neprihănire imputată, ce se mai numeşte justificare/îndreptăţire prin credinţă. Aşadar, nu extirparea sentimentului de vină este soluţia, ci recunoaşterea lui în faţa crucii lui Hristos şi plânsul „cu amar”.
Apoi, în locul fanatismelor şi al libertinajelor de tot felul, el propune încălţămintea râvnei. Să nu tresăltăm înainte de a înţelege: nu o râvnă ideologică şi confesională, ci una pentru Evanghelie. Acea Evanghelie înţeleasă ca Veste Bună, acea Evanghelie care poate atinge omul şi-l poate schimba radical, ontologic.

Ei bine, pe deasupra, „sărbătoritul” Pavel ne recomandă scutul credinţei. Şi iarăşi, nu este vorba de o credinţă folosită ca armă demonstrativă în bătalia cu ocultismul, ci de acea credinţă-scut, în spatele căreia te poţi simţi în siguranţă. O credinţă care însumează marile adevăruri revelate prin Hristos şi pe care o asumi conştient şi declarat la botez. Săgeţile înroşite ale duşmanului ricoşează, iar apoi credinţa care mută munţii îşi poate face lucrarea.

În locul unui ecumenism tot mai sincretic, Sfântul Apostol Pavel ne invită să luăm coiful mântuirii. „Nu – ne zgâlţâie sărbătoritul nostru – NU POŢI MERGE PE ORICE DRUM bazându-te pe principiul “toate drumurile duc pe vârful muntelui”. CALEA ESTE UNA SINGURĂ aceea prin care Dumnezeu a coborât la noi: prin Hristos.”
În fine, să nu uităm de sabia Duhului. Nu este sabia pe care am fi tentaţi s-o îndreptăm (aşa cum a procedat Sf.Ap.Petru) spre urechea lui Malhu, nici aceea a puterii instituţionale (tot mai atrăgătoare azi pentru confesiunile neoprotestante), ci sabia Cuvântului lui Dumnezeu. Asemenea heruvimilor edenici, chemaţi „să învârtească o sabie învăpăiată” (Gen. 3:24), Biserica lui Hristos este chemată să mânuiască Scriptura cu foc. De fapt, Duhul şi Cuvântul ne salvează. Aşa a fost şi când ne-am întors la Dumnezeu, aşa este şi azi. Să le punem, ofensiv, la lucru. Mult succes !

SURSA PRELUĂRII ACESTUI ARTICOL SE AFLĂ PE LINKUL DE MAI JOS:
http://ghitamocan.filadelfiaoradea.ro/ofensiva…

(AUTOR : PASTOR GHIŢĂ MOCAN)
PE LINKUL DE MAI JOS POŢI SĂ RĂSPUNZI LA ÎNTREBAREA : „SLUJITORII BISERICII ÎŞI FAC DATORIA FAŢĂ DE POPORUL ROMÂN ?!?” NU UITA CA MAI ÎNTÂI SĂ DAI CLICK PE „ÎNCHIDE ACEST FRAME”

http://poll.fm/1jes0

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: