Un pic de aciditate…

Aşadar…
I-am cam iertat pe netlogişti în ultima perioadă. Mea culpa. Sau hai să dau vina pe sărbători. Pe necazuri. Pe lipsa de inspiraţie sau de chef. Pe gropile din Bucureşti sau pe politica dâmboviţeană cea plină de ridicol…

Deci…
Centrul atenţiei ar trebui restricţionat, nene. Urăsc să mi se bage pe gât ceva. Urăsc să fiu prins în plasa vreunei persuasiuni de orice gen. Nu vreau să cumpăr piese pentru nu ştiu ce maşină. Nu vreau să-mi fac asigurare sau să mă înscriu la Avon. În nici un caz nu-mi pot alege ca model pe Sexy Brăileanca şi să pozez sau să filmez nud prin SUA (asta zice blogul respectiv… mie-mi miroase mai mult a prostituţie în ţări mult mai puţin dezvoltate). Nu vreau să mă convertesc la vreo religie şi nu vreau să-mi schimb opiniile religioase după ce scrie unul sau altul. Nu vreau să citesc inepţii, „agramaticalităţi“ (vorba stomatologului – ce „Viaţaaaaaaa lui“! ), dezacorduri şi cuvinte fără sens. Nu vreau să văd scatologii, înjurături şi alte mizerii înşirate, aldin sau italic, drept în faţă-mi când deschid pagina principală. M-am săturat de copy-paste, m-am săturat să văd acelaşi citat sau banc pus de zeci de ori, de către diverse persoane, de multe ori chiar la rând, unul după altul.

Prin urmare…
Accept gândurile aşternute (pe hârtie… era să spun ) de cei care nu vor decât să-şi împărtăşească o parte din suflet, din inimă. Accept lipsa de inspiraţie sau de talent. Nu e nevoie de aşa ceva pentru a fi sincer. Nu vreau falsitate; chiar dacă forma e încâlcită, fondul mă interesează (fond cu o, nu cu u, să fim bine înteleşi :) ). Accept comentariile pro si contra, chiar şi subiective, indiferent de subiectul abordat. Îmi plac disputele amicale, glumele colegiale, înţepăturile delicate.

Dar…
Tăticu’, când poza ta de profil e în costum de baie, cocoţat(ă) pe o scară interioară sau aşezat(ă) lasciv pe un colţ de plajă (preferabil extrabalcanic) şi când scrii exact cu acea parte a corpului pe care slipul abia ţi-o ascunde, atunci nu te aştepta din partea sexului opus la căderi în freză, salivă picurată pe blogu-ţi sau mesaje admirative. Pentru că nu primeşti, ţi-o garantez, şi blogul tău următor va fi unul de „răzbunare“, în care toate femeile „e cu…ve“ sau toţi bărbaţi „e porci“, blog colorat cu intromisiuni ale aceleiaşi parţi ascunse cu greu de costumul de baie…

În concluzie…
Ştiu că mă strofoc degeaba, pentru că marţafoii sau piţipoancele respective se vor împotmoli de la primele cuvinte citite în acest blog, asta în cazul puţin plauzibil în care ar deschide pagina mea. Nu-mi fac iluzii, aşa că o să mă răzbun prin aceeaşi metodă: îi ignor, nene, până ce-mi vine să mă răcoresc din nou. Şi atunci iar o să scriu ceva de genul ăsta.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: