in ochiul tau erau odata cascade,rauri,munti,poteci

stii
pe 1 a fost o zi din aia cand magazinele erau inchise
si vorbeam singur,telefonul era pe silent
doar poemul
avea oase fosforescente
si mergea pe strada fluierand
iar trecatorii zambind isi dadeau coate
de mi se facu dor sa aprind luminile orasului
sa te caut
de fapt preocuparea mea era sa privesc masini
in stanga si in dreapta prin mine
cand am suflat in foc
imi scossesem organele si ti le pusesem pe masa
de atunci am fost un barbat descult

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: