Cu toţii ştim acum, ei au tras în noi, după 22 !

Militaru şi Iliescu, responsabili pentru o mie de morţi

General Nicolae Militaru

Nicolae Militaru şi Ion Iliescu sunt marii responsabili pentru cei aproape 1.000 de morţi de după fuga lui Ceauşescu. Unul era braţul armat, celălalt – braţul politic. Timp de câteva ore, cât a durat instalarea lui Iliescu în locul lui Ceauşescu, România a fost o ţară liniştită, fără morţi şi fără terorişti. Apoi a început măcelul.

Serialul „Sfârşitul Ceauşeştilor” a ajuns la final. După zece săptămâni de investigaţii tenace, suntem în măsură să tragem concluziile. Acum ştim adevărul despre decembrie 1989. Ne-au trebuit 20 de ani pentru a ajunge aici. Poate că e vorba de cei 20 de ani proorociţi de Brucan.

Un articol foarte interesant privitor la „Revoluţia din 1989” este şi acesta:

Iliescu, în presa rusă: „Revoluţia din România a fost sângeroasă, nu am avut altă şansă”.

Ion Iliescu

Întrebat de ziariştii ruşi ce a fost la 22 decembrie 1989: revoluţie, lovitură de stat sau pur şi simplu „evenimentele din Decembrie 1989”, Ion Iliescu a răspuns că revoluţia română a fost o parte dintr-un proces vast de colpas al întregului sistem socialist de stat. Nu s-a prăbuşit din cauza unor factori externi şi nici din cauza unui atac al forţelor imperialiste, ci a fost o erodare interioară, care a început cu al 20-lea congres PCUS în 1956, cu condamnarea stalinismului, ceea ce a compromis ideea socialismului.

Ion Iliescu a afirmat că, spre deosebire de alte ţări, în România revoluţia a fost una sângeroasă şi nu de catifea fiindcă nu am avut altă şansă. „Se spune că a fost o conspiraţie. Ar fi fost bine să fie aşa, dar toţi posibilii complotişti, incluzându-mă pe mine, eram îndeaproape supravegheaţi de Securitate. Generalii Nicolae Militaru şi Ioan Ionita au încercat sa intre ia legătura cu statul major general al armatei, dar au fost denunţaţi a doua zi. Generalul Ioniţă a murit subit în iunie 1987.

În 1987, la Braşov a avut loc o manifestaţie politică a muncitorilor, dar a fost înăbuşită cu brutalitate, iar pentru 14 decembrie fusese pregatită o acţiune de protest la Iaşi, în 1989, dar organizatorii au fost arestaţi.

Aşadar a fost necesară o singură scânteie ca explozia unei mânii generale să se producă. Şi această scânteie s-a aprins la Timişoara, unde totul a început cu proteste împotriva exilării pastorului reformat Laszlo Tokes. Această solidaritate a dus la proteste împotriva regimului comunist. Nicoale Ceauşescu a ordonat să se înăbuşe aceste evenimente prin forţă majoră militară, iar pe 17 decembrie se trăgea în oameni. La 20 decembrie, masele de muncitori au ieşit pe străzi, astfel încât armata a fost obligată să se retragă în cazărmi, iar timişorenii au proclamat libertatea oraşului lor. Decembrie 21-22, protestele au început şi în Bucureşti. Nemulţumirea poporului a fost atât de mare încât a provocat o explozie spontană de proteste.

A fost într-adevăr o revoltă populară, când coloane organizate de muncitori din mai multe întreprinderi s-au adunat în centrul oraşului şi s-au înfrăţit cu armata.

În aceeaşi zi, la şase şi jumătate seara, când noi, un grup de revoluţionari, puneam la cale în fosta clădire a Comitetului Central un program de acţiuni pentru intervalul imediat de timp, am auzit primele împuşcături şi focuri de arme automate. S-a tras şi în biroul în care ne aflam noi. Abia noaptea. în sediul televiziunii, care se afla de asemenea sub foc continuu, am terminat şi am făcut public un mesaj către ţară al consiliului Frontului de Salvare Naţională.”

La întrebarea cine a tras în oameni, Ion Iliescu a răspuns că „rămâne un mister”.

„Cred că a fost vorba de o structură pregătită de Ceauşescu pentru o lutpă de gherilă în condiţii urbane în cazul în care ţara ar fi fost ocupată. Adică era vorba de un grup de oameni extrem de loiali lui Ceauşescu. Probabil că nici nu au fost incluşi în Securitate.

Sperând să oprim vărasarea de sânge, am recurs la cea mai revoluţionară soluţie împotriva cuplului Ceauşescu. Într-adevăr, după executarea lor pe 25 decembrie, tragerea a încetat imediat. Bineînţeles, normal ar fi fost să se organizeze un proces pentru dictator, dar atunci acest lucru a fost imposibil. „

Vremya Novosti: Cum vi se pare evoluţia ţării în ultimii 20 de ani? Mulţi români spun că ţara se mişcă în direcţia greşită şi unii sunt chiar nostalgici după perioada ceauşistă.

„Românii nu vor să se întoarcă la regimul comunist. Plata utilităţilor însemna atunci 30%, dar acum poate acoperi întregul salariu pe o lună. Piaţa a dus la un contrast sever dintre bogaţi şi săraci. Singura platoformă de a uni toate forţele politice din România a fost un program de integrare în structurile euro-atlantice. Din păcate, în ultimii cinci ani, dialogul politic din societate s-a rupt. „, a răspuns Ion Iliescu.

În ceea ce priveşte relaţiile dintre România şi Rusia, Ion Iliescu consideră că acestea ar putea fi mai strânse. Asupra acestor relaţii şi-au lăsat amprenta prejudecăţile, din partea anumitor forţe politice. Românii au o aversiune faţă de ruşi din cauza că Rusia a rupt Basarabia şi nordul Bucovinei. O altă problemă este şi Tezaurul românesc, încredinţat spre păstrare Rusiei în anii 1916-1917.

Fostul preşedintele le-a spus jurnaliştilor că ambele ţări ar trebui să renunţe la complexele istorice, fiindcă „ne îndreptăm spre o Europă unită, unde graniţele îşi pot modifica importanţa”. El oferă exemplul Poloniei şi Ungariei, care deşi au avut probleme cu Rusia, au dezvoltat în continuare relaţiie economice şi culturale cu Moscova. „În politică nu te poţi lăsa ghidat de sentimentul de ură”, a spus Iliescu.

„Iar acum situaţia este şi mai complicată”, spune Iliescu, „Sudul Basarabiei şi Cernăuţi aparţin Ucrainei. Aşadar sentimentul generat de istorie este şi mai intens, iar dialogul este mai dificil. De exemplu, pentru delimitarea platoului continental din Marea Neagră, am fost obligaţi sa ajungem la Curtea de Justiţie de la Haga. „

http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/I…

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: