File de istorie, la conacul boierilor Goleşti


La 12 kilometri de Piteşti, „ascuns” în satul Goleşti se află conacul boierilor Golescu, moşie unde şi-au dat întâlnire diferite momente definitorii ale istoriei Ţării Româneşti. În secolul al XIX-lea, Tudor Vladimirescu şi-a petrecut ultimele zile din viaţă într-un foişor din curtea conacului, iar Carol Davila, părintele medicinei româneşti, şi-a scris la moşia soţiei primele tratate de medicină. Tot la Goleşti, fiul său, Alexandru Davila, punea bazele dramaturgiei româneşti.

Conacul familiei Golescu a fost ridicat în secolul al XVI-lea şi a fost modernizat de-a lungul vremii de generaţiile de boieri care au ocupat dregătorii extrem de importante în Ţara Românească.

La intrarea în conacul „sufocat” de iederă, ghidul ne spune că, pe vremuri, un tunel secret făcea legătura între clădire şi malul drept al Argeşului. „Erau vremuri tulburi, domnitorii se schimbau des. Era foarte bine să ai o cale de salvare. Din câte ştim, nu a fost folosit prea des, deoarece s-a surpat. În schimb, de la etaj există o uşă secretă care dădea chiar în pivniţă,” explică ghidul.

O scară în spirală ne poartă paşii către încăperile care s-au schimbat foarte puţin o dată

cu trecerea timpului. În prima încăpere, ne aşteaptă o pianină, scaune fastuoase şi câteva tablouri ale familiei. Ghidul complexului muzeal ne spune că la pianina respectivă a cântat chiar celebrul compozitor Frank Liszt, care a petrecut două săptămâni la Goleşti, la invitaţia lui Carol Davila.

În salonul turcesc s-a pus ţara la cale

Urmează apoi salonul oriental, unde boierii Goleşti îi primeau, în timpul epocii fanariote, pe domnitorii ţării, dregătorii de seamă şi înalţii prelaţi otomani. De altfel, acest conac izolat era un loc perfect pentru a pune ţara la cale, aici fiind decisă, în 1821, izgonirea domnilor fanarioţi.

De altfel, amenajarea salonului oriental reflectă toate rigorile diplomatice existente în acele vremuri. În mijlocul încăperii se află o măsuţă joasă, cu o tavă din argint, iar şase perne din mătase „străjuiesc” demn locul unde acum mai bine de un secol erau rezolvate delicate probleme diplomatice.

Într-un alt colţ al încăperii tronează leneş un divan, iar unul din pereţi se mândreşte cu mare semilună turcească.
O altă încăpere a aparţinut Anicăi Golescu şi soţului acesteia, doctorul

francez Carol Davila, în timp ce în ultima cameră a conacului şi-a trăit ultimii ani din viaţă soţia lui Dinicu Golescu, Zoe.

Foişorul lui Tudor Vladimirescu

Şi bineînţeles că, o dată ajuns la Goleşti, nu poţi rata foişorul unde şi-a petrecut ultimele nopţi din viaţă Tudor Vladimirescu. Locul pare neschimbat, atmosfera de secol XIX fiind întregită de flintele expuse pe pereţii micii încăperi. Patul mic, de tipul celor din gospodăriile ţărăneşti, câteva haine cu croială de inspiraţie turcească, dar şi un steag al Munteniei întregesc peisajul cu iz arhaic.

La ieşirea din foişor, tronează ultima efigie a familiei Goleşti, din secolul al XIX-lea: un scut peste care se află un ochi, interpretat de unii istorici ca pe o apropiere a Goleştilor de curentele francmasonice occidentale

La câţiva zeci de metri de conac se află baia turcească, construită în secolul al XVIII-lea şi renovată recent. Baia turcească este înconjurată de un gard fortificat, găurit, din doi în doi metri de către un crenel. Şi astăzi, la câteva sute de ani, încă se mai văd urme de schije, mărturie că viaţa de boier nu era tocmai uşoară.

O clădire restaurată recent este cea unde a funcţionat prima şcoală obştească, cu predare în limba română, din Ţara Românească. Şcoala a fost inaugurată de Dinicu Golescu, pe 1 mai 1826, şi a funcţionat după modelul

francez, având acces la educaţie toţi copiii din acele locuri. Şcoala a funcţionat doar până în 1830. După revoluţia paşoptistă, şcoala a fost redeschisă de către fiica lui Dinicu Golescu, Zinca, ea plătind mai mulţi profesori pregătiţi în străinătate.


Prima şcoală obştească, în limba română, din Ţara Românească

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: