IN MEMORIAM Henri Marie Coanda

Henri Marie Coanda (n. 7 iunie 1886 – d. 25 noiembrie 1972) a fost un academician si inginer român, pionier al aviatiei, fizician, inventator, inventator al motorului cu reactie si descoperitor al efectului care îi poarta numele.
Henri Coanda s-a nascut la Bucuresti la 7 iunie 1886, fiind al doilea copil al unei familii numeroase. Tatal lui fusese generalul Constantin Coanda, fost profesor de matematica la Scoala nationala de poduri si sosele din Bucuresti si fost prim-ministru al României pentru o scurta perioada de timp în 1918. Mama sa, Aida Danet, a fost fiica medicului francez Gustave Danet, originar din Bretania. Înca din copilarie viitorul inginer si fizician era fascinat de miracolul vântului, dupa îsi va si aminti mai târziu. Henri Coanda a fost mai întâi elev al Scolii Petrache Poenaru din Bucuresti, apoi al Liceului Sf. Sava 1896 unde a urmat primele 3 clase, dupa care, la 13 ani, a fost trimis de tatal sau, care voia sa-l îndrume spre cariera militara, la Liceul Militar din Iasi 1899. Termina liceul în 1903 primind gradul de sergent major si îsi continua studiile la Scoala de ofiteri de artilerie, geniu si marina din Bucuresti. Detasat la un regiment de artilerie de câmp din Germania 1904, este trimis la Technische Hochschule (Universitatea Technica) din Berlin-Charlottenburg. Pasionat de probleme tehnice si mai ales de tehnica aviaticii, în 1905 Coanda construieste un avion-racheta pentru armata româna. Între 1907-1908 a urmat de asemenea cursuri universitare în Belgia, la Liège, si la Institutul tehnic Montefiore. În 1908 se întoarce în tara si e încadrat ofiter activ în Regimentul 2 de artilerie. Datorita firii sale si spiritului inventiv care nu se împacau cu disciplina militara, el a cerut si obtinut aprobarea de a parasi armata, dupa care, profitând de libertatea recâstigata, a întreprins o lunga calatorie cu automobilul pe ruta Isfahan – Teheran – Tibet. La întoarcere pleaca în Franta si se înscrie la Scoala superioara de aeronautica si constructii, nou înfiintata la Paris 1909, al carei absolvent devine în anul urmator 1910, ca sef al primei promotii de ingineri aeronautici. Cu sprijinul inginerului Gustave Eiffel si savantului Paul Painlevé, care l-au ajutat sa obtina aprobarile necesare, Henri Coanda a efectuat experimentele aerodinamice prealabile si a construit în atelierul de carosaj al lui [Joachim Caproni primul avion cu propulsie reactiva de fapt un avion cu reactie, fara elice, numit conventional Coanda-1910 pe care l-a prezentat la al doilea Salon international aeronautic de la Paris 1910. În timpul unei încercari de zbor din decembrie 1910, pe aeroportul Issy-les-Moulineaux de lânga Paris, aparatul pilotat de Henri Coanda a scapat de sub control din cauza lipsei lui de experienta, s-a lovit de un zid de la marginea terenului de decolare si a luat foc. Din fericire, Coanda a fost proiectat din avion înaintea impactului, alegându-se doar cu spaima si câteva contuzii minore pe fata si pe mâini. Pentru o perioada de timp, Coanda a abandonat experimentele datorita lipsei de interes din partea publicului si savantilor vremii. Între 1911-1914 Henri Coanda a lucrat ca director tehnic la Uzinele de aviatie din Bristol, Anglia si a construit avioane cu elice de mare performanta, de conceptie proprie. În urmatorii ani se întoarce în Franta, unde a construit un avion de recunoastere 1916 foarte apreciat în epoca, prima sanie-automobil propulsata de un motor cu reactie, primul tren aerodinamic din lume si altele. În 1934 obtine un brevet de inventie francez pentru Procedeu si dispozitiv pentru devierea unui curent de fluid ce patrunde într-un alt fluid, care se refera la fenomenul numit astazi Efectul Coanda”, constând în devierea unui jet de fluid care curge de-a lungul unui perete convex, fenomen observat prima oara de el în 1910, cu prilejul probarii motorului cu care era echipat avionul sau cu reactie. Aceasta descoperire l-a condus la importante cercetari aplicative privind hipersustentatia aerodinelor, realizarea unor atenuatoare de sunet si altele. Henri Coanda revine definitiv în tara în 1969 ca director al Institutului de creatie stiintifica si tehnica (INCREST), iar în anul urmator, 1970, devine membru al Academiei Române. Henri Coanda moare la Bucuresti, pe data de 25 noiembrie 1972, la vârsta de 86 de ani.
Inventii si descoperiri
Platforma mobila pentru experimente aerodinamice. Dispozitivul era montat pe un tren, iar experimentele se desfasurau în miscare, la o viteza de 90 km/h, pe linia Paris-Saint Quentin. Astfel a putut face determinari cantitative aeronautice, folosind un tunel de vânt cu fum, o balanta aerodinamica si o camera fotografica speciala, de conceptie proprie. Datorita acestor experimente a stabilit un profil de aripa functional pentru viitoarele sale avioane.
1911: În Reims, Henri Coanda prezinta un avion dublu motor cu o singura elice.
1911-1914: În calitatea sa de director tehnic al Uzinelor Bristol, Henri Coanda proiecteaza câteva avioane „clasice” (cu elice) cunoscute sub numele de Bristol-Coanda. În 1912 unul dintre ele câstiga premiul întâi la Concursul international al aviatiei militare din Anglia.
1914-1916: Henri Coanda lucreaza la Dalauney-Belleville Airplanes în Saint Denis. Aici proiecteaza trei tipuri de aeronave, dintre care cel mai cunoscut este Coanda-1916, cu doua elici apropiate de coada aparatului. Coanda-1916 este asemanator cu avionul de transport Caravelle, la proiectarea caruia de fapt a si participat.
Inventia unui nou material de constructie, beton-lemnul, folosit pentru decoratiuni (de exemplu la Palatul culturii din Iasi, ridicat în 1926, decorat în totalitate cu materialul lui H. Coanda)
1926: În România, Henri Coanda pune la punct un dispozitiv de detectie a lichidelor în sol. E folosit în prospectarea petrolifera.
În Golful Persic inventatorul român construieste un echipament oceanic de depozitare a petrolului extras departe de malul marii.
Efectul Coanda. Primele observatii le face cu ocazia studierii primului avion cu reactie din lume, Coanda 1910. Dupa ce avionul decola, Henri Coanda observa ca flacarile si gazul incandescent iesite din reactoare tindeau a ramâne pe lânga fuzelaj. Abia dupa peste 20 de ani de studii ale lui si altor savanti, inginerul român a formulat principiul din spatele asa-numitului efect Coanda, numit astfel de profesorul Albert Metral.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: