Top 10 mari enigme ale Cosmosului

Top 10 mari enigme ale Cosmosului

Candva, pe cand oamenii credeau ca Pamantul e plat, aceiasi oameni credeau ca bolta cereasca e cu adevarat o “bolta” – o cupola solida, tintuita cu stele, dincolo de care se gaseste… ma rog, ce-si imaginau ei ca se gaseste a variat in cursul timpului, de la o cultura la alta, si asa s-au nascut religiile, filosofia…Astazi, datorita unor mai nou-aparute stiinte precum astronomia, astrofizica si altele, stim ca “bolta” nu exista: ceea ce se intinde deasupra si dedesubtul Pamantului (despre care, intre timp, am aflat ca e rotund, sau aproape) e Universul – ceva imens, coplesitor, o alternanta de enorme portiuni de vid cu mult mai mici portiuni de materie, solida, gazoasa, lichida ori plasmatica, organizata sub forma unui numar colosal de corpuri ceresti, totul intinzandu-se pana… Pana unde? Nu stim.

Nu stim cu exactitate daca Universul e finit sau infinit, iar ideea unui Univers care nu se termina niciunde ne ravaseste si ne ameteste, pe noi, care, in lumea noastra mica, suntem obisnuiti ca orice lucru sa aiba margini si sfarsit. Si acesta e, poate, cea mai tulburatoare intrebare pe care ne-o punem despre lume.

Dar nu e singura. De cand omul a capatat constiinta, s-a tot intrebat, probabil, ce sunt acele puncte luminoase presarate pe cerul noptii si ce se afla dincolo de ele. Iar raspunsurile au adus dupa ele si mai multe intrebari. Dupa milioane de ani de privit cerul, milenii de religie si secole de cercetari stiintifice, Universul are inca atat de multe taine, incat stradania omeneasca de a le deslusi pare asemeni celei de a numara firele de nisip dintr-un desert sau picaturile de apa din mare.

Dar, dintre multele mistere pe care ni le pune in fata Lumea, iata 10 care, de multa vreme, ne bantuie cel mai tare intelectul si ne rascolesc imaginatia: mistere despre timp, despre spatiu, despre materie, despre fenomene naturale si despre formele de viata (inclusiv omul) care populeaza acest straniu si neinteles Univers.

10. Inteligenta extraterestra

Intrebarea e una simpla: exista si alte fiinte inteligente in univers, altele decat oamenii si altunde decat pe Pamant? Raspunsul, in schimb, nu-i deloc usor de dat. Precum poanta unui banc (nepotrivit pentru a fi scris integral aici): unii zic ca da, altii zic ca nu.

Mai toata lumea tinde sa creada ca exista forme de viata pe alte corpuri ceresti din Univers, si cum e in firea noastra sa dorim ce-i mai bun si, in antropocentrismul nostru, consideram ca omul e cel mai bun produs din gama formelor de viata de pe Terra, pare firesc sa vrem sa gasim, in primul rand, niste fiinte asemenea noua, macar ca nivel al inteligentei.

Dar sa vedem ce zic niste reprezentanti ai comunitatii stiintifice, savanti seriosi care chiar au reflectat profund asupra problemei.

  • Carl Sagan: din moment ce exista deja o forma de viata inteligenta (omul), atunci, indiferent cat de rar ar aparea asa ceva in lume, ar trebui totusi sa mai gasim ceva asemanator, avand in vedere cat de urias e Universul.
  • Francis Drake: se pot calcula sansele de a gasi viata inteligenta pe alta planete, cu ajutorul unei ecuatii (complicate rau); Drake a estimat ca – iarasi, data fiind vastitatea Universului – chiar daca numai o planeta dintr-un miliard ar gazdui o forma de viata dotata cu inteligenta, tot ar putea exista inca 6 miliarde de planete cu asemenea specii.
  • Enrico Fermi: daca e asa de probabil sa existe fiinte inteligente pe alte planete, cum se face, totusi, ca n-am detectat pana acum nici un semn care sa indice existenta lor? (Or avea motivele lor sa se fereasca de noi…)
  • Stephen Hawking: ideea existentei extraterestrilor este perfect rationala, insa intalnirea cu ei s-ar putea dovedi devastatoare pentru specia umana, asa ca poate n-ar trebui sa ne straduim atata sa intram in contact cu ei.

Intre timp, vastul program SETI (Search for Extra-Terrestrial Intelligence) si ufologii amatori cerceteaza de zor cerurile, in speranta de a recepta, candva, mult-asteptatul salut de bun-gasit din partea extraterestrilor.

9. Antimateria

Teoretic, antimateria exista. Practic, nimeni nu se poate lauda ca a gasit-o in spatiu.

Ceva mai detaliat (dar nu mult): in teorie, unul si acelasi eveniment creeaza, concomitent, atat materie, cat si antimaterie. E un fel de teorie yin-yang aplicata la fizica particulelor: de pilda, unui barion – o particula compusa din trei particule elementare numite quarci – ii corespunde un antibarion, format din trei anti-quarci. (Cele mai cunoscute tipuri de barioni sunt protonii si neutronii, din care sunt alcatuite nucleele atomilor. Parca-parca va mai amintiti ceva, de la fizica din liceu, nu-i asa?)

Se presupune, logic, ca Big Bang, evenimentul cosmic care a dat nastere Universului, ar fi creat in numar egal particule si antiparticule.

Ca Universul e plin de materie si materia e alcatuita din particule, asta vedem. Dar unde e cantitatea aceea egala de antimaterie, care ar trebui sa coexiste cu materia? Mister total: Universul e plin de barioni, dar antibarionii nu sunt nici pe departe cati ar trebui sa fie. Si nu avem o teorie care sa explice asta in mod satisfacator.


8. Constiinta

Mintea omeneasca… ce miracol! Dincolo de metafora, s-ar putea ca „miracol” sa fie totusi un termen potrivit pentru a caracteriza mintea umana, caci inainte de toate, e ceva inexplicabil. Sau, poate, doar neexplicat inca, pe deplin.

Problema preocupa omenirea de multa vreme si, in ciuda progreselor facute in neurologie, tot nu stim cum e posibil ca dintr-o masa de celule care secreta niste substante chimice si transmit impulsuri electrice sa ia nastere ganduri.

Sa fie vorba doar despre niste raspunsuri conditionate, cum sustin unele teorii ale savantilor behavioristi?

Sa fie un efect secundar al modului in care functioneaza creierul? Pai atunci, se intreaba unii, oare intr-o buna zi nu vor vrea si calculatoarele sau robotii – ajunsi la un anumit grad de inteligenta artificiala – sa fie considerate persoane si sa li se recunoasca niste drepturi?

Dar, de fapt, chiar exista o constiinta umana sau, in simularea in care traim, suntem facuti sa credem ca exista? (Ati constatat ca aici vorbesc adeptii acelei teorii a conspiratiei conform careia viata noastra, viata omenirii, nu-i decat o uriasa simulare, un proiect de realitate virtuala, iar noi nu suntem constienti ca suntem doar personajele unui joc pe computer, la scara planetara.)

Oare constiinta e independenta de „gazda”, supravietuieste ea mortii corpului fizic in al carui creier s-a adapostit pentru o vreme? (In „Primul val”, un serial americano-canadian de fictiune, constiintele unor fiinte extraterestre inteligente – si invadatoare – , numite Gua, erau tinute in niste mici sfere argintii, ce calatoreau spre Terra prin gaurile de vierme – un fel de scurtaturi ale spatiului -, pentru a fi implantate in trupuri special proiectate, cu aspect uman, dar cu puteri speciale, conferite de AND-ul extraterestru adaugat la fabricare. Ce imaginatie au unii!)

Mintea umana, e, deci, un mister maret si ametitor. Mai e mult pana sa ne dam seama ce este, cum ia nastere, cum si daca moare. Asta daca nu inchide cineva simularea si atunci n-o sa ne mai batem capul.

7. Materia neagra/Energia neagra

Studiem Universul din ce in ce mai profund, cu instrumente tot mai performante, deslusim tot mai bine infatisarile materiei existente in el, dar, dupa cat se pare, ceea ce vedem (sau ne dam seama ca exista, fiindca isi semnaleaza prezenta intr-un fel) reprezinta doar vreo 4% din ceea ce se afla acolo. Restul e… materie neagra.

Nu se vede, nu se simte… dar e acolo, spun savantii. Mai mult, acestei materii negre ii este asociat si un tip special de energie pe care, de asemenea, nu-l putem percepe/inregistra direct. Energie neagra, i s-a spus; un nume potrivit, caci negrul simbolizeaza necunoscutul. Noi, oamenii, fiinte vizuale prin excelenta (vazul e, pentru om, simtul prevalent, 80% din informatia despre lumea din o jur o primim pe cale vizuala) nu putem vedea in intuneric, deci ceea ce e negru, intunecat, ramane pentru noi misterios si ascuns.

6. Timpul

Incercati sa dati o definitie a timpului fara sa folositi nici un termen care sa se refere la timp! Puteti? Nu-i cazul sa va simtiti jenati, practic, nimeni nu poate. O definitie a timpului e una dintre marile pietre de incercare pentru savantii si filosofii de acum si dintotdeauna.

Timpul, e, oare, o dimensiune (precum dimensiunile spatiului) ? E o insusire a materiei? E o iluzie? E adevarat ca timpul nu exista daca nu-l masoara cineva? Si alte intrebari dintr-astea, spargatoare de capete. Mister total.

5. Inceputul Universului

Aici avem, e drept, o teorie larg cunoscuta – chiar destul de larg acceptata – cea a Big Bang-ului, o brusca si masiva imprastiere exploziva a intregii materii si energii existente azi in Univers, pornind dintr-un singur punct (in care era condensat totul), imprastiere care continua si azi si e numita expansiunea Universului. Big Bang a generat spatiul, materia si timpul. Asta s-a intamplat, dupa spusele multor specialisti, acum 13,7 miliarde de ani.

Si aici incep nelamuririle: cum e posibil sa apara „ceva” si mai ales ceva asa de mare ca Universul – din „nimic”? Daca Universul cuprinde totul, adica si timpul, cum putem vorbi despre „inainte” de Big Bang si „dupa”? Ce a declansat Big Bang-ul?

Cred ca fiecare savant pozitivist are momente cand ii invidiaza pe adeptii creationismului: aceia nu-si mai bat capul, spun si cred ca Dumnezeu a facut totul si cu asta basta. Macar de-ar fi asa de simplu…

4. Sfarsitul Universului

Orice lucru care are un inceput trebuie sa aiba si un sfarsit, nu? Asa gandim, noi oamenii, conditionati de durata limitata a vietii noastre si obisnuiti sa impartim timpul (dar ce este Timpul?) in perioade care incep si se termina: atatia ani de gradinita, atatia de scoala, atatia pana la pensie…

Evident, oamenii au ajuns sa-si puna intrebarea cand va disparea Universul si cum se va petrece sfarsitul sau. Intrebarea, insa, nu primeste, in prezent, decat un raspuns cu totul nesatisfacator: nu se stie cand va inceta sa existe Universul. Despre anumite galaxii, sisteme solare sau stele se pot face predictii, dar despre Univers, in totalitatea sa… Modelele de predictie s-au bazat, intotdeauna, pe tendintele trecute si prezente; or, de vreme ce nu stim limpede nici ce intampla in prezent prin tot Universul, cum am putea prevedea ceea se va intampla?

Oricum, ca sa nu ramanem chiar asa, fara nimic, iata cateva teorii privind modul in care se va sfarsi Universul.

  • Expansiunea va continua la nesfarsit, pana cand, din multimea de planete, comete, stele si alte corpuri ceresti nu va mai ramane decat un nor de materie difuza, un masa uniforma de pulbere de stele…
  • Gravitatia va pune stapanire, in cele din urma, pe intreg Universul, va coplesi totul, facand ca totul sa-si incetineasca rotirea, pana cand Universul va recadea in sine, reducandu-se la un singur punct… de unde, candva, dupa cine stie cat timp (ce-i aia Timp?) ar putea aparea, printr-un nou Big Bang, un nou Univers.
  • Particulele barionice – care, sa reamintim, sunt particule compuse, deci susceptibile sa se desfaca in elementele componente – s-a putea dezintegra, rand pe rand, iar Universul s-ar stinge incetisor, asemeni unei lumini care paleste, pana cand n-ar mai ramane decat Marele Nimic…

Oribil. Bine ca mai e mult pana atunci.

3. Universurile multiple

Autorii SF au visat intotdeauna la calatorii in universuri paralele, dar pana acum asemenea voiajuri n-au fost decat imaginare.

In lumina descoperirilor fizicii cuantice, unii dintre savanti intrevad, totusi, posibilitatatea existentei mai multor universuri, fiecare avand o istorie proprie, poate functionand dupa propriile legi ale fizicii, altele decat cele pe care le cunoastem noi. Toate aceste universuri ar exista simultan, interactiunile lor fiind insa limitate.

Teoriile acestea sunt, deocamdata, prea vagi pentru a fi bine intelese, chiar si de catre oamenii din bransa, cat despre aplicarea lor in practica… deocamdata suntem tot la faza imaginatiei. Dar, cum totul incepe cu o idee, cine stie daca, intr-o buna zi, nu vom putea calatori intr-un alt Univers, ca sa gasim acolo ceva ce n-am gasit intr-al nostru?

2. Forma Universului

Pai, de vreme ce nu-i vedem marginile, cine poate sti ce forma are? Ar putea fi oricum. Insa chestiunea e de mare insemnatate. Printre altele, felul in care se va sfarsi Universul depinde si de forma lui, asa ca ar fi important de stiut cum arata. Dar, daca nu se poate, nu se poate. Deocamdata.

Oricum, sa nu va imaginati ca oamenii de stiinta s-au resemnat, pur si simplu, sa ofteze si sa spuna ca n-avem cum sa aflam ce forma are Universul. Exista teorii asupra acestei chestiuni si au fost propuse cateva modele.

  • Aproximatic plat: un model realizat pe baza unor masuratori precise ale temperaturii radiatiei de fond, de catre WMAP (Wilkinson Microwave Anisotropy Probe – sonda spatiala lansata in 2001) aduce in prim plan ideea unui Univers cu o geometrie plata (curbura spatiului, chiar daca exista, e asa de mica incat poti zice ca e plat); NASA sustine ca, in conformitate cu rezultatele obtinute de WMAP, aceste model e corect cu o marja de eroare de doar 2%.
  • Aproximativ sferic: mai corect spus, acest model – propus in 2003 – descrie geometria globala a Universului drept un „spatiu dodecaedric Poincaré”. Un dodecaedru este un poliedru cu 12 fete pentagonale plate, iar un spatiu dodecaedric Poincaré – sau sfera Poincaré – ar fi un spatiu de forma dodecaedrica, ale carui fete, in loc sa fie plate, ar fi usor curbate in sus (convexe). Mai simplu spus (desi e cam prea simplu), seamana cu mingea de fotbal, facuta din petice poligonale usor curbate (sub presiunea aerului din interior) care, unite, formeaza un corp sferic.
  • Palnie: pe baza studiului radiatiei cosmice de fond, numita si fond cosmic de microunde (o radiatie remanenta, foarte veche, datand din stadiile timpurii ale dezvoltarii Universului; e un fel de amintire, de urma, de ecou al Big Bang-ului, ceea ce a mai ramas din radiatia produsa de acel eveniment de proportii cosmice) a fost elaborat asa-numitul model Picard, al unui Univers de forma palniei unei trompete (publicat in 2004).


1. Teoria Totului

O mare teorie care sa explice TOTUL, sa descrie absolut toate fenomenele fizice cunoscute (si inca necunoscute), sa includa orice fel de interactiune fundamentala care are loc in natura, la orice nivel, sa imbine armonios, fara nici o fisura, fizica clasica, cea relativista (aplicabila la scara foarte mare; in speta, la scara astronomica) si fizica cuantica (ce desrie interactiunile la scara foarte mica, la nivel de particule)… asa ceva e un fel de piatra filosofala a fizicii, echivalentul descoperirii Panaceului, medicamentul-miracol in stare sa vindece ORICE boala, TOATE bolile, de la guturai pana la cancer.

Ei, cum n-avem (inca) Panaceul, asa n-avem nici o Teorie a Totului (TOE – Theory of Everything, in engleza) unanim acceptata, desavarsit confirmata experimental, care sa adune la un loc, in pace si buna intelegere, toate tipurile de interactiuni fundamentale care au loc in natura.

Interactiunile fundamentale, sau fortele interactive, sunt modurile prin care particulele elementare din Univers interactioneaza unele cu altele. O interactiune e numita fundamentala atunci cand nu poate fi descrisa cu ajutorul altor tipuri de interactiuni. (Da, stiu ca e greu. Daca fizica ar fi fost usoara, am fi fost cu totii fizicieni.)

Pana acum, cunoastem patru astfel de interactiuni fundamantale: gravitatia, electromagnetismul, forta nucleara slaba si forta nucleara tare.

De-a lungul vremii, au fost elaborate teorii tot mai cuprinzatoare, ce au adunat doua, apoi trei dintre forte sub umbrele tot mai largi (precum teoria corzilor), explicand, cu ajutorul unor ecuatii tot mai complexe, modul in care materia si energia din Univers se comporta la nivel macro si microcosmic.

Dar nimeni nu le-a putut cladi tuturor celor patru un acoperis comun, unificand teoriile asociate lor intr-o singura, totala, perfecta, de neclintit Teorie a Totului.


Autor: Mihaela Stanescu

Sursa:DESCOPERA

Arctica – o frumusete fragila si bolnava

Autor: Marc Ulieriu no title

Dincolo de Cercul Arctic se intinde un tinut ca de legenda – un taram aspru, in care extrem de putine creaturi, animale sau oameni, sunt in stare sa traiasca, dar de o frumusete inimaginabila: un imens oacean acoperit de gheata si inconjurat de permafrost, un loc mereu identic cu sine insusi, insensibil la scurgerea timpului de milioane de ani… pana de curand. Aproape saptamanal portalul nostru va tine la curent cu schimbarile dramatice prin care trece Arctica, oamenii de stiinta anuntand alarmati topirea gheturilor si catastrofe de proportii, din pricina ireversibilei incalziri globale. Priviti bine aceste fotografii… din nefericire, foarte curand s-ar putea ca nimeni sa nu mai fie in stare sa le refaca pentru ca oceanul alb, neschimbat de milenii, va fi pierit in numai cateva decenii – consecinta a necugetarii omului.

DESCOPERA

Ea este Santra-Ursoaica yoghina

Ea este Santra-Ursoaica yoghina

Spre deliciul spectatorilor gradinii zoologice din Ahtari, Finlanda, care se inghesuie in fiecare dimineata pentru a-i vedea reprezentatiile, o ursoaica pe nume Santra, se pare ca a descoperit beneficiile gimnasticii psihosomatice Hatha Yoga.

Cunoscuti in imageria colectiva drept fapturi greoaie, masive, si potential periculoase, ursii ne demonstreaza inca o data cat de putin cunoastem si cat de mult subestimam aceste animalele.

De o astfel de surpriza a avut parte si Meta Penca, o turista slovena in varsta de 29 ani, care vizita gradina zoologica a orasului finlandez Ahtari, si a surprins o ursoaica care isi efectua ritualul de dimineata folosind unele pozitii extem de asemanatoare cu cele din Hatha Yoga. „Ursoaica s-a apucat cu labele din fata de cele din spate si le-a intins in pozitie de V, ramanad nemiscata timp de 2 minute, dupa care a trecut intr-o serie de posturi in care si-a intins coloana vertebrala, umerii si pieptul.

Am fost uluita si m-am apucat sa o fotografiez, deoarece eram sigura ca fara dovezi foto nu m-ar fi crezut nimeni. Ursoaica era, pur si simplu, incredibila. Avea aceeasi atitudine intalnita la practicantii avansati de Yoga. Era concentrata si relaxata in acelasi timp, efectuand miscarile incet si sigur. Nu era distrasa de ce se petrecea in jurul ei, fiind atenta la exercitile ei”, declara impresionata turista din Slovenia.
Ursoaica, pe numele sau Santra, a devenit in scurt timp o celebritate nationala in Finlanda natala, dupa ce turistii si ingrijitorii au observat ca Santra efectueaza in fiecare dimineata o sedinta de Yoga de aproximativ 15 minute.


„Pare o ursoaica plictisita si mai mult ca sigur ca a descoperit in joaca unele posturi in care se relaxeaza si se umple de energie. Ursii au o memorie fenomenala si astfel au retinut pozitiile respective. Pozitiile in sine nu sunt unele pentru incepatori si ursoaica yoghina este cu siguranta o practicanta avansata” , declara Paul Harvey, un instructor yoga de 35 de ani, care a identificat o serie de posturi Yoga in fotografiile cu Santra.
Sursa: TheGuardian

Efectul radiatiilor: tumorile multiple

Efectul radiatiilor: tumorile multiple

Expunerea la radiatii are diferite efecte periculoase asupra organismului, printre care si tumorile. Si totusi, de-abia acum oamenii de stiinta au reusit sa evalueze in ce masura ea poate influenta riscul de a dezvolta mai multe forme de cancer.

Primul studiu la scara larga asupra relatiei intre doza de radiatie absorbita si riscul de tumori multiple printre supravietuitorii bombelor atomice de la Hiroshima si Nagasaki a scos la iveala existenta unui asemenea risc la dezvoltarea primei si a unei a doua tumori. „Am descoperit ca persoanele expuse radiatiilor care au dezvoltat o tumoare aveau si un risc ridicat de a dezvolta una ulterioara, risc similar in cazul tumorilor solide si leucemiilor, si independent de varsta, de gradul de expunere si de timpul trecut intre aparitia primei si celei de-a doua tumori”, a comentat Li, unul dintre autorii studiului, epidemiolog in cadrul „Public Health Sciences Division” de la Hutchinson Center.

Legatura dintre expunerea la radiatie si riscul dezvoltarii unei a doua tumori a reiesit a fi deosebit de semnificativa in cazul acelor neoplazii foarte sensibile la acesti agenti, cum sunt tumorile la plamani, colon, san, tiroida si vezica, precum si leucemia.
Sursa: Le Scienze

Acestea sunt cele mai vechi bai romane din Asia Mica

Acestea sunt cele mai vechi bai romane din Asia Mica

O echipa de arheologi condusa de reputatul profesor Marc Waelkens a descoperit in urma unor sapturi din zona orasului antic Salgassos, de pe teritoriul Turciei de astazi, ruinele celor mai vechi bai construite de romani in aceste locuri.

Pana la data acestei descoperiri epocale, lumea stiintifica era convinsa ca cele mai vechi bai romane din Asia Minor erau Baile Capitos din Milet, construite in timpul domniei imparatului Caludius (41-57 d.Hr.).

Baile descoperite la Salgassos sunt mai mici ca intindere si dotari decat cele din Milet, insa au fost construite in preajma anilor 10-30 d.Hr., cu toate ca cercetatorii sunt inclinati sa creda ca au fost amenajate chiar mai devreme, in timpul domniei imparatilor Augustus sau Tiberius.

Baile romane erau alcatuite dintr-o succesiune de piscine cu apa calda, urmata de o piscina cu apa fierbinte si incheindu-se cu o alta piscina umpluta cu apa rece. Fiecare piscina era folosita in mod separat, etapele imbaierii fiind denumite sugestiv „tepidarium”, „caldarium” si „frigidarium”. Frigidarium avea atasat un bazin special destinat exclusiv inotului, denumit, cum altfel, „natatio”.

Sursa: ScienceDaily

Petre Tutea, cugetari

Petre Tutea

1. Se spune ca intelectul e dat omului ca sa cunoasca adevarul. Intelectul e dat omului, dupa parerea mea, nu ca sa cunoasca adevarul, ci sa primeasca adevarul.

2. Am avut revelatia ca in afara de Dumnezeu nu exista adevar. Mai multe adevaruri, zic eu, raportate la Dumnezeu, este egal cu
nici un adevar. Iar daca adevarul este unul singur, fiind transcendent in esenta, sediul lui nu e nici in stiinta, nici in filozofie, nici in arta. si cand un filozof, un om de stiinta sau un artist sunt religiosi, atunci ei nu se mai disting de o baba murdara pe picioare care se roaga Maicii Domnului.

3. Acum, mai la batranete, pot sa spun ca fara Dumnezeu si fara nemurire nu exista adevar.

4. O baba murdara pe picioare, care sta in fata icoanei Maicii Domnului in biserica, fata de un laureat al premiului Nobel ateu – baba e om, iar laureatul premiului Nobel e dihor. Iar ca ateu, asta moare asa, dihor.

5. Eu cand discut cu un ateu e ca si cum as discuta cu usa. Intre un credincios si un necredincios, nu exista nici o legatura. ala e mort, sufleteste mort. Iar celalalt e viu si intre un viu si un mort nu exista nici o legatura. Credinciosul crestin e viu.

6. Ateii si materialistii ne deosebesc de animale prin faptul ca nu avem coada.

7. Ateii s­au nascut, dar s­au nascut degeaba.

8. Eu nu detest burghezia. Eu m­am lamurit ca un om care vrea sa fie bogat nu este un pacatos. Spunea odata un preot batran: Circula o zicala ca banul e ochiul dracului. Eu nu il concep ca ochiul dracului, eu il concep ca pe o scara dubla. Daca il posezi, indiferent in ce cantitati, si te misti in sus binefacator pe scara, nu mai e ochiul dracului. Iar daca cobori, atunci te duci cu el in infern, prin vicii, prin lacomie si prin toate imperfectiile legate de orgoliu si de pofta de stapan.

9. Nu pot evita neplacerile batranetii si nu ma pot supara pe Dumnezeu ca m­a tinut pana aproape la nouazeci de ani. Insa batranii au o supapa foarte inteleapta: au dreptul la nerusinare. O nerusinare nelimitata. Cand ma gandesc la suferintele batranetii, imi dau seama ca in natura asta oarba cel mai mare geniu este geniul mortii. Faptul ca murim, de cele mai multe ori la timp, este un semn al dragostei lui Dumnezeu pentru noi.

10. Eu sunt iudeocentric in cultura Europei, caci daca scoti Biblia din Europa, atunci Shakespeare devine un glumet tragic. Fara Biblie, europenii, chiar si laureatii premiului Nobel, dormeau in craci. stiinta si filozofia greaca sunt foarte folositoare, dar nu sunt mantuitoare. Prima carte mantuitoare si consolatoare pe continent – suverana – e Biblia.

11. Exista o carte a unui savant american care incearca sa motiveze stiintific Biblia. Asta e o prostie. Biblia are nevoie de stiinta cum am eu nevoie de Securitate.

12. Luther, cat e el de eretic si de zevzec, a spus doua lucruri extraordinare: ca creatia autonoma e o cocota si ca nu exista adevar in afara de Biblie. El nu era asa batran cand a dibacit chestia asta, ca era calugar augustin … Mie mi­a trebuit o viata ca sa ma conving ca in afara de Biblie nu e nici un adevar.

13. Shakespeare, pe langa Biblie, – eu demonstrez asta si la Sorbona – e scriitor din Gaesti.

14. In afara slujbelor bisericii, nu exista scara catre cer. Templul este spatiul sacru, in asa fel incat si vecinatatile devin sacre in prezenta lui.

15. stii unde poti capata definitia omului? – te intreb. in templu. in biserica. Acolo esti comparat cu Dumnezeu, fiindca exprimi chipul si asemanarea Lui. Daca Biserica ar disparea din istorie, istoria nu ar mai avea oameni. Ar disparea si omul.

16. In biserica afli ca existi.

17. Ce pustiu ar fi spatiul daca nu ar fi punctat de biserici!

18. in afara de carti nu traiesc decat dobitoacele si sfintii: unele pentru ca nu au ratiune, ceilalti pentru ca o au intr­o prea mare masura ca sa mai aiba nevoie de mijloace auxiliare de constiinta.

19. Platon are un demiurg care nu e creator, ci doar un meserias de geniu, fiindca materia ii premerge. Prima idee de creatie reala, au adus­o in istorie crestinii.20. De creat doar zeul creaza, iar omul imita. Eu cand citesc cuvantul creatie – literara, muzicala, filozofica – lesin de ris. Omul nu face altceva decat sa reflecte in litere, in muzica sau in filozofie petece de transcendenta.21. Cum sa fie creatura creator? “Hai tata, sa­ti arat mosia pe care ti­am facut­o cand nu eram in viata …” Pai cum sa fie creatura creator?

22. Omul e un animal care se roaga la ceva. Cauta un model ideal, si uneori nimereste, alteori, nu. Cei care au descoperit modelul ideal si succesiunea fenomenului din el sunt crestinii. Crestinismul nu poate fi identificat cu nici un sistem filosofic, monist, dualist, sau pluralist. Crestinismul este pur si simplu. Despre crestinism, Bergson spune ca noi il respiram. Are materialitatea aerului. Seamana cu aerul. Noi suntem crestini fara sa vrem. si cand suntem atei suntem crestini: ca respiram crestinismul cum respiram aerul.

23. Crestinismul nu e ideologie, ca atunci se aseamana cu marxismul. Religia e expresia unui mister trait, or ideologia e ceva construit.

24. A fi crestin inseamna a cobori Absolutul la nivel cotidian. Numai sfintii sunt crestini absoluti. Altminteri, crestinismul, gandit real, e inaplicabil tocmai pentru ca e absolut.

25. Suveran fata de natura, supus Divinitatii, nemuritor si liber prin depasirea extramundana a conditiei sale – acesta este omul crestin.

26. Nimic nu poate inlocui crestinismul; nici toata cultura antica precrestina. Eu sunt de parere ca apogeul Europei nu e la Atena, ci in Evul Mediu, cand Dumnezeu umbla din casa in casa. Eu definesc stralucirea epocilor istorice in functie de geniul religios al epocii, nu in functie de ispravi politice.

27. Iisus Hristos este eternitatea care puncteaza istoria.

28. Daca nu cunosti revelat – prin gratie divina – sau inspirat, nu cunosti nimic. De pilda, povestea cu marul lui Newton, care a cazut. Nu stiu unde am citit eu stupiditatea asta: “Il tomba dans une maditation profonde qui l`a conduit jusqu`a la loi de la gravitation universelle”. si eu spun: daca Newton gandea pana la Judecata de Apoi, nu descoperea nimic! Dar el a fost mult mai intelept. Cand a fost intrebat cum a descoperit gravitatia, a zis: Am fost inspirat. Pai scrie pe mar, sau scrie undeva in natura “legea gravitatiei”? Fenomenele lumii interioare si ale lumii exterioare tac. Iar omul autonom si orgolios crede ca exploreaza lumea interioara si exterioara cu jocul lui de ipoteze si ca descopera ceea ce vrea el. El cauta; dar eu spun ca el cauta, nu ca afla. Sau daca afla, trebuie sa fie ca Newton, inspirat.

29. Bergson e mai cuviincios ca Aristotel si zice ca democratia e singurul sistem compatibil cu libertatea si demnitatea umana, dar are un viciu incurabil: nu are criterii de selectiune a valorilor. Deci democratia e sistemul social in care face fiecare ce vrea si in care numarul inlocuieste calitatea … Triumful cantitatii impotriva calitatii. Bergson a fost acuzat in micul dictionar filozofic al lui Stalin ca e fascist.

30. Fara sa gandesc in stilul darwinismului social, nu pot sa raman indiferent la incapacitatea democratiei de a asigura selectiunea naturala a valorilor. Democratii gandesc corpul social aritmetizat: numara capetele toate si unde e majoritate, hai la putere. Sufragiul turmei! Asta e parerea mea despre democratie.

31. Eu cred ca omul e facut de Dumnezeu si cred ca Dumnezeu nu a instalat nici un drac in el. Nu pot sa spun ca Dumnezeu a facut un om purtator de drac. Daca omul e faptura lui Dumnezeu, dracul intra ocolit acolo, nu intra cu voia Lui.

32. Un filozof care se zbate fie sa gaseasca argumente pentru existenta lui Dumnezeu, fie sa combata argumentele despre inexistenta lui Dumnezeu reprezinta o poarta spre ateism. Dumnezeul lui Moise este neatributiv. Cand il intreaba Moise pe
Dumnezeu: Ce sa le spun alora de jos despre Tine? – Dumnezeu ii spune: Eu sunt cel ce sunt.

33. In fata lui Dumnezeu, geniul e var primar cu idiotul.

34. Binele si raul sunt conceptele pedagogiei lui Dumnezeu fata de oameni.

35. Carui barbat nu­i plac femeile? In primul rand le iubesti pentru farmecul lor, si in al doilea rand le iubesti pentru ca fac oameni.

36. Eu incerc o experienta: incerc sa ma deparazitez de filosofie, de paduchernita metafizicii. Cioran s­a deparazitat mai demult, desi face filozofie. Un prieten de­al meu zice: te deparazitezi, dar folosesti sculele ei. Da, dar daca ma urc in tren, nu inseamna ca zeul meu e calea ferata.

37. in Evul Mediu s­a formulat de catre filozofii sireti teoria adevarului dublu: secundum fidem – adevarul dupa credinta si secundum rationem – adevarul dupa ratiune, ca sa aiba cale libera pentru filozofie. Adica sa rataceasca pana ii ia dracul … Ca poti, in filozofie, sa ratacesti pana devii nauc. Ce­ au realizat filozofii prin autonomia lor? Nimic! N­u au nici un adevar.

38. Babele evlavioase merg la absolut rugandu­se, iar filozoful trancanind silogisme.

39. Francmasoneria doreste puterea cu lozinci democrate. Nu sunt religiosi, au o singura religie: propria lor doctrina. Pe dusmani ii anuleaza social. Au o structura supranationala, deci sunt antinaturali. Toti cei care aspira la unitatea speciei om anuleaza principiul competitiei intre popoare; anuleaza insusi principiul civilizatiei moderne, nascuta prin lupta.

40. Geniul e relief, noutate, inventie, creare de epoca si stil. Nu e neaparat un intelept, ci un suprainteligent. Geniile sunt originale, in masura in care originalitatea e posibila. in fond, maxima mea a fost aceasta: Dumnezeu este creator, iar omul imitator. Prin incercarea de a imita mereu Divinitatea, prin proximitatea fata de divin, geniul e mai apropiat de cer; dar nu sunt in masura in care e apropiat sfintul.

41. In fata lui Dumnezeu nu exista genii, Dumezeu lucrand nu cu genii, ci cu oameni.

42. Dumnezeu a facut lumea si pe om; si cu om a incoronat creatia sa. si l­a insarcinat sa cunoasca lucrurile. De­acolo vine denumirea lor. – Originea primordiala a capacitatii de a determina numele lucrurilor, care este o operatie logica; originea mistica a gandirii logice.

43. Aparitia unui mare ganditor e pentru creier ca o baie pentru un om care a muncit, a asudat, s­a murdarit si se spala. Gandirea este o “spalare” a creierului. Asta ma face cateodata sa cred ca gandirea nu e din creier si ca acest creier e numai un sediu … De ce gandirea nu e produsa de creier, care e numai un sediu? Fiindca nu o produc toate creierele. Daca inteligenta ar fi produsul creierului, atunci intre Goethe si nea Ghita nu ar mai fi nici o diferenta.

44. Am auzit odata un profesor de la Politehnica; am avut impresia ca asist la un balet de ursi. Daca intr­un salon, intr­un colt, unul fumeaza si tace, ala e inginer … Inginerul e practic, savantul nu e practic. Cand i s­a spus lui Max Planck, creatorul fizicii cuantice, ca s­a mai gasit o aplicatie, el a spus: care e, ma? Uite care … – Ca sa vezi, nici nu m­am gandit!

45. Inteligenta, oricat de mare nu e suficienta pentru a te curata de prejudecati. Cu cat inteligenta e mai mare, cu atat prejudecata e mai voinica, pentru ca ai aparat s­o justifici.

46. Intrebat fiind cum intelege gandirea, in forma pura sau in exemple, Nae Ionescu a raspuns: exemplele au fost lasate de Dumnezeu pe pamant pentru ca ideile sa fie sesizate senzorial si de prosti.

47. Nu stiu de ce gluma asta de­a face istorie se practica atat de mult. Daca ai cultul istoriei, ai cultul aparitiei si disparitiei; e consolator acest joc? Istorismul, adica perspectiva istorica asupra vietii si lumii, a dus in cimitir. Ne inecam in istorie. Pentru ca istoria nu te invata numai sa faci ceva, ca popor; cu istoria tot ce insemnezi in interiorul unui popor devine discutabil prin faptul ca nu poti, la infinit, sa lucrezi la facerea ta, ci dispari si apare altcineva care, chiar daca nu te inlocuieste, te prelucreaza. si daca nu poti iesi din devenire, nu poti scapa de tristete; tristetea metafizica e fructul devenirii. Sunt prosti istoricizanti care se consoleaza prin devenire. Devenim mai civilizati, nu? Sau mai culti … Adica murim ca si caprele, numai ca e mare lucru ca exista Kant, Descartes, exista Newton, ma rog, atatia mari creatori de cultura, si exista si fauritorul de religie, Hristos – dar nu ne intereseaza!48. Istoria e intemeiata pe istoria dintre Eva si dracul. Asa incepe istoria, aceasta ratacire a omului, ca o damnatie. Iar la aparitia lui Hristos, atunci s­au suprapus teandric omul divinizat si divinitatea om si istoria a fost anulata.Cioran are o afirmatie extraordinara: Istoric este tot ceea ce este supraistoric. Crestinismul a punctat supraistoric, desi a aparut in istorie.49. Sint doua mari discipline guvernate de principiul ireversibilitatii: termodinamica si istoria.

50. Nu e om, Kant. Nu a reusit sa fie om cu toata stabilitatea lui. Iar badea Gheorghe, care se sincronizeaza cu clopotele de la biserica, e laureat al premiului Nobel pe linga Kant.

51. Legionarismul era in insesi ideile epocii, dar leginarismul nu putea sa iasa castigator deoarece avea la baza o eroare – nationalismul absolut, care este impracticabil. De la excesul de nationalism li s­a tras sfarsitul legionarilor.

52. La comunisti, daca nu esti cu ei – sau nu mai esti cu ei – inseamna ca esti legionar. De ce acest “sindrom legionar” la bolsevici ma intrebati? Fiindca legionarii sunt singurii romani care n­au avut in dictionar la litera G cuvantul gluma si cand ii prindeau pe comunisti era vai de cozonacul lor. Dar de fapt, nici comunistii nu stiu de gluma; asta ii punctul lor comun cu legionarii.

53. Nu se poate spune ca miscarea legionara nu a fost puternica! Nu a avut rezultate pozitive fiindca extremismele sunt greu suportabile. Nici fascismul italian nu a durat, nici national­socialismul german nu a durat si erau similare cu miscarea legionara.
Deosebirea dintre ele si miscare este aspectul religios al miscarii legionare. Nici fascismul si nici national­socialismul nu aveau caracter religios. Hitler era cu mituri germanice, Mussolini era ateu. intr­o intrunire se spune, Mussolini s­a uitat la ceas si a zis: ii dau ultimatum lui Dumnezeu ca in cateva minute sa ma trasneasca daca exista! si apoi s­a uitat la ceas. Au trecut minutele si a demonstrat ca Dumnezeu nu exista.

54. Unde e omul, in imanenta, absolut liber? intr­o bisericuta din lemn din Maramures, unde sacerdotul crestin vorbeste de mistere, de taine, si se lasa invaluit de ele ca si credinciosii.

55. Omul e liber si eliberat numai in templul crestin, acolo, in ritual, cand se comunica tainele care ii invaluiesc deopotriva si pe sacerdot, si pe credinciosi. Ca sa fii cu adevarat liber, trebuie sa inlocuiesti infinitul si autonomia gandirii cu credinta in Dumnezeul crestin: “Robeste­ma Doamne, ca sa fiu liber!” (Imitatio Christi)

56. Libertatea eu o aseman cu o franghie agatata de undeva, de sus. Te poti urca pe ea la cer, participand la actul mantuirii tale crestine, sau poti sa cobori in intuneric. Bipolaritatea libertatii. Dupa crestini, libertatea este vehicolul cu care poti sa cobori in intuneric, daca esti vicios. Infractorii sunt primitivii actuali, pentru ca ei nu sunt adaptabili la morala zilnica si o calca fiind liberi. Am invatat la inchisoare ca omul e un animal stupid, deoarece confisca libertatea semenilor sai. Tiranul e un om absurd si lipsit de rusine. Nu ii e rusine sa isi chinuie semenii. Oricum suntem captivi in univers. Ne ajunge aceasta grozavie. Dar sa intensifici aceasta captivitate pana la nivelul puscariei – numai omul e capabil de asemenea nebunie.

57. Liberatea omului e partea divina din el.

58. Limba romana are virtuti complete, adica poate fi vehicol a tot ce se intampla spiritual in om. E foarte greu de manuit. Prin ea poti deveni vultur sau cantaret de strana. Limba romana are toate premisele valorice pentru a deveni o limba universala, dar nu stiu daca e posibil acest mars istoric. Daca am fi fost un popor cuceritor … Noi, romanii, nu punctam universalitatea nicaieri. si asta ne face sceptici. Ceea ce ne lipseste este indrazneala.

59. Luciditatea este o limpezire a spiritului nimicitoare. Cand esti lucid esti in fata cimitirului. A fi lucid inseamna a­ti da seama perfect de limitele si neputintele tale. Luciditatea este o categorie dizolvanta. in masura in care Dumnezeu trebuie primit, si nu inteles, la Dumnezeu nu ai acces prin luciditate.

60. Ma intreba Marin Preda cum era cu macedoromanii si i­am zis: domnule Preda, macedoromanii nu sunt romani, sunt super romani, romani absoluti. Atat de napastuti si goniti, au instinct national de fiara batuta. Iar eu si dumneata pe langa ei, avem forta domestica de rate. Macaim. Am stat cu macedoromani in temnita. ii bateau pana ii omorau, dar nu declarau nimic. Au o barbatie perfecta.

61. A sti la scara umana, poate fi folositor – dar in nici un caz mantuitor.

62. E mai mantuitoare o rugaciune intr­o biserica din Gaiesti decat Platon.

63. Ideea mortii absolute sta la baza smintelii moderne.

64. Heidegger spune asa: ca sa iesi din anonimat, trebuie sa traiesti nelinistea perspectivei neantului zilnic. El te indeamna, Heidegger, sa traiesti murind absolut in fiecare zi!

65. Moartea ma determina sa fiu esential. M­a impresionat foarte mult sunetul pamantului cazand pe cosciugul lui Nae Ionescu.

66. Mortii antici nu sunt deloc frumosi. Numai mortii crestini sunt. Am gasit totusi la Homer un mort de toata frumusetea:
Pentensileea, regina amazoanelor, omorata de Ahile. si plange Ahile ca a omorat frumusetea asta de femeie … si atunci Tersit – vocea poporului muncitor – se apuca sa insulte cadavrul Pentensileei. Ahile ii da un pumn si il omoara – pe poporul muncitor – ca ii obraznic si ca insulta cadavrul aleia. Aici am vazut asadar o frumusete, desi in principiu, mortii antici nu sunt frumosi. Crestinii sunt cei care au introdus masca frumoasa a mortului.

67. Cine slujeste lui Cronos este obsedat de imaginea cimitirului. Omul e guvernat pe pamant de doua morale: de morala dogmelor, care e crestina si eterna, adica absoluta, si de morala normelor, care, ca morala laica, e construita pe putinatatea si imperfectiunea omului. Morala laica nu poate fi desprinsa de morala absoluta si ea arata ca omul se misca asimptotic la perfectiune, pe care nu o poate atinge niciodata. Morala in sine, autonoma, e mai primejdioasa pentru religie decat ateismul. stiinta moravurilor, ca teoretizare a moralei laice, este din punctul de vedere al Absolutului religios egala cu zero. Seamana cu Mersul trenurilor, dupa parerea mea. Poti sa o schimbi, ca pe tren, la care statie vrei. Omul autonom nu e capabil sa creeze o ordine morala. O primeste de sus, sau nu o primeste deloc. Cum e posibila morala publica? Prin instapanirea absoluta a moralei religioase crestine. Dogmele crestine trebuie sa porunceasca normele morale, care, fara ele, nu se deosebesc de Mersul trenurilor decat prin obiect. Morala publica intr­un stat crestin trebuie sa stea sub imperiul certitudinii dogmelor crestine reflectate imperfect de omul marginit. Daca nu situam Biserica deasupra statului, ne aflam in treba si face fiecare ce vrea.

68. Elitele morale sunt mai presus decat cele intelectuale. Mie imi plac oamenii care fac judecati. Cei care fac silogisme sunt fata de adevar, cum sunt curcile alea care se incurca printre popice.

69. Napoleon face adevarata istorie a Revolutiei franceze. Un om care a refacut ordinea naturala, punand parul pe haimanalele de pe ulita. Cand a fost intrebat cum isi explica intrarea armatelor sale in tarile de Jos ca pe bulevard, in timp ce regii Frantei se pinteau la ele zadarnic, Napoleon a raspuns: Nu au intrat armatele Frantei, ci ideile revolutionare de pe drapel! incepuse o noua filozofie a istoriei, cu Napoleon.

70. Fara nemurire si mantuire, libertatea e de neconceput. Omul, daca nu are in substanta lui ideea nemuririi si mantuirii, nu e liber. Seamana cu berbecul, cu capra, cu oaia …

71. Omul a depasit conditia de animal abia atunci cand in el a aparut ideea nemuririi, care nu trebuie confundata nici cu pemanenta speciei, nici cu conceptia estetica a gloriei.

72. Fara Dumnezeu omul ramane un biet animal rational si vorbitor, care vine de nicaieri si merge spre nicaieri. si el ramane asa chiar daca este laureat al premiului Nobel sau maturator. Cand, unde si in ce scop a aparut el in calitatea asta de om? Daca se intreaba singur si nu e un zeu in dreptul casei care sa ii reveleze data inceputului, inseamna ca omul ramane un biet animal rational care vine de nicaieri si merge spre nicaieri.

73. Renasterea italiana, unde omul este situat in centrul universului, este eretica din punct de vedere crestin. Autonomizarea puterii omului este in sine demonica. Parerea mea este ca omul este cel mai semnificativ, de fapt, singurul care este om, este homo religiosus.

74. Aotonomia spirituala a omului este iluzorie si ea se misca perpetuu intre Dumnezeu si dracul. Fara credinta si Biserica, omul ramane un simplu animal rational si muritor, rationalitatea avand doar caracterul unei mai mari puteri de adaptare la conditiile cosmice decat restul dobitoacelor. Cand zici ca omul e un animal rational, atributul rationalitatilor il distinge de restul vietatilor, nescotandu­l din perspectiva mortii absolute.Moartea devine relativa, ca o trecere numai prin religie – stiinta, oricat de savanta, nescotand omul decat aparent din regnul animal. Nici o consolare ca eu ma deosebesc de elefant sau de capra pentru ca fac silogisme, daca apar si dispar in mod absurd din natura.

75. Scara valorilor umane contine: sfantul, eroul, geniul si omul obisnuit – dincolo de acestia situandu­se infractorul. Sfantul, eroul si geniul sunt fara voia societatii, care e obligata sa­i recunoasca. Nimeni nu­ti contesta dreptul la existenta daca esti om obisnuit, dar nimeni nu trebuie sa faca confuzie intre tine, sfant, erou si geniu. Oamenii sunt egali in fata legii, adica trebuie respectati ca atare, dar nu confundati, nu facuti identici, ca e o gogoasa … Nimeni nu iti contesta dreptul la o viata normala daca porti masca de om. Numai ca daca esti mediocru, nu trebuie sa te instalezi in varf, pentru ca nu e nici in interesul tau. Acolo trebuie sa stea cei dotati. Sfantul sta in fruntea tablei valorilor pentru ca el face posibila trairea absolutului la scara umana. Eroul se consuma facand istorie si nedepasind sfera laicului. Eroul este admirat – asa cum este si geniul – dar nimeni nu i se inchina, chiar daca fapta lui aduce foloase reale omului. in vreme ce sfantul se situeaza dintru inceput in eternitate, eroul moare in istorie, pentru ca urma pe care o lasa el, ca om implinit, este fixata doar in timp si in spatiu.

76. Omul nu e o suma de miliarde de celule sau de organe. Ca nu sunt independente nici ficatul, nici rinichii, nici stomacul, nici creierul, nici sistemul osos. Omul, ca intreg nu poate fi gandit decat biblic; stiintific, nu. Moise e mai valabil decat ultima noutate evolutionista a stiintei.

77. Umanitatea o iubesti lesne. Pe om mai greu.

78. Personalitatea e acel individ inzestrat cu capacitatea de a se darui. Eroul este o personalitate, deoarece nu isi mai apartine.

79. Eu am afirmat odata intr­un salon, ca Platon este miscarea spiritului inlauntru eternitatii. Cand gandim, toti suntem platonicieni. Daca eu incerc sa gandesc universul, trebuie sa mut Biblia in universul inghetat al ideilor platonice. Asta inseamna meditatia. Platon a intuit cel mai bine jalea omului neputincios in fata esentelor.

80. Fata de maretia lui Hristos, Platon e un personaj maruntel si cuviincios. Pe Platon poti sa il scuturi si constati ca arhetipurile lui sunt filozofice, dar daca muti arhetipurile acestea in religia lui Hristos, devin modurile in care el vede divinitatea. Platon nu ­are divinitate, pentru ca la el divinitatea e un simplu “demiurg”, ceea ce in greceste inseamna “meserias”.

81. Am dorit dintotdeauna sa fac o teza de doctorat cu tema Aflarea in treaba ca metoda de lucru la romani.

82. La intrebarile fundamentale “de ce?” si “in ce scop?” apreticao rurala romaneasca raspunde: “d­aia”. A venit odata un frantuz la noi, cu niste masini, iar una nu functiona tocmai cum trebuie. Dar romanul zice: merge si asa! Trebuie sa scapam de acest “mege si asa”; ca “merge si asa” inseamna ca merge oricum. Nu oricum, nu oriunde, nu oricand si nu orice.

83. La puscarie am demonstrat vreme de doua ore ca istoria romanilor dezgolita de crucile de pe scuturile voievozilor e egala cu zero. Ca doar voievozii nu s­au batut pentru ridicarea nivelului de trai! Istoria se face cu Biserica.

84. Cum vad participarea romanilor de acum la mantuirea lor? – Simplu. Ducandu­se la biserica. si folosind stiinta ca peria de dinti. Tot ce spune stiinta sa nu ii lase cu gura cascata si tot ce spune un popa de la Cucuietii din Deal sa considere adevar ritualic.

85. Am facut o marturisire intr­o curte cu sase sute de insi, in inchisoarea de la Aiud. Fratilor, am zis, daca murim toti aici, in haine vargate si in lanturi, nu noi facem cinste poporului roman ca murim pentru el, ci el ne face onoarea sa murim pentru el!

86. Protestantismul este o religie coborata la rangul de morala pentru gradinita de copii.

87. Pudoarea crestina e atat de pura, incat carnea eroticului crestin, capata pecetea spiritului, ceea ce pana la crestini nu a realizat nimeni.88. Eu cred ca razboiul nu e facut de oameni; e mult prea serios. Il face Dumezeu. Cum ne da si cutremure, ne da si razboi.89. Cei mai cranceni si mai straluciti soldati sunt cei ai popoarelor religioase. Cand mori sub drapel, te gandesti ca te duci la stramosi. Dar o armata care face asta e ca aceea a lui Wilhelm al II­lea, in care fiecare soldat avea o cruce la gat pe care scria
Gott mit uns.

90. Prima functie a unei religii reale este consolatoare, fiidca fara religie am latra precum cainii. Ne nastem, traim, ne imbolnavim, imbatranim si murim. si intreg peisajul speciei om culmineaza in cimitir. Destinul uman nu e o invitatie la fericirea de­a trai. Singurul mod de­a evita nelinistea metafizica a cimitirelor este religia. Cu religia intri in cimitir in plimbare. Cu filozofia intri in cimitir – cum a intrat prietenul meu Cioran – prin disperare.

91. Cine nu a putut fi inlocuita? Religia! Iar filozofia care speculeaza autonom, face onanie mintala. si daca vrea sa scoata, sa extraga esente din stiintele naturii, e parazit. Atat! Nu indraznesti sa spui despre religie, teologal vorbind, – daca esti cinstit – ca a fost inlocuita de filozofie sau de stiinta. Un crestin iti spune ca advarul se defineste prin jocul celor doua lumi: cea de aici o oglindeste imperfect pe cea de dincolo. Spune contra daca poti!

92. Religia este principiul uniformizator al speciei umane si este singura salvare in care se poate vorbi despre egalitate.

93. Religia transforma poporul intr­o masa de oameni culti.

94. intre un laureat al premiului Nobel care nu s­a idiotizat complet si a ramas religios si un taran analfabet nu exista nici o diferenta.

95. Nivelul meu intelectual, chiar daca sunt savant, nu depaseste nivelul unui popa obscur din Baragan. Pentru ca preotul ala, in ritualul lui din biserica aia din lemn sau piatra, sta de vorba cu absolutul.

96. stiinta se misca asimptotic la absolut. Arta se misca asimptotic la absolut. stiinta este sediul folosului si arta este sediul placerii.

97. Religia este sediul adevarului transcendent in esenta si unic ca principiu unic al tuturor lucrurilor. Religia se situeaza peste ultimele speculatii teoretice ale stiintei, prin adevarul absolut unic, care e Dumnezeu. Sa vina un laureat al premiului Nobel ateu. Ce o sa imi spuna el? O baba care cade in fata icoanei Domnului strabatuta de absolut e om, si ala e dihor laureat.

98. in Ispita de pe munte – retro satana – Iisus spune: “imparatia mea nu e din lumea aceasta” Asta­i nemaiauzit! Du­te in
imparatia Lui cu trenul sau cu racheta daca poti. Nu poti! inotam in Univers ca mormolocii, si lumea lui Hristos se situeaza
transcendent ca in Ispita de pe munte, in mod etern.

99. Revolutia este o inaintare pe loc. Nimic nu mai poate fi inventat dupa facerea lumii; doar daca te situezi in afara ei si creezi o lume noua. Revolutia nu adauga nimic Ideilor lui Platon.

100. Revolutia franceza nu a fost o revolutie, nici revolutia rusa nu a fost o revolutie. Nu exista revolutii, ci doar tehnici insurectionale in batalia pentru putere (Curzio Malaparte). Daca e o “restructurare” a omului, aceasta s­a intamplat o singura data in timp, la aparitia lui Hristos.

101. Asa am spus eu in temnita: Domnule colonel – eram sase sute de insi intr­o curte inchisa – nu ve­ti fi voi, comunistii, niciodata revolutionari pana nu veti imita pe cel mai generos zeu pe care l­a dat istoria lumii, pe Hristos. in parabola cu oaia ratacita, un pastor paraseste o turma intreaga in cautarea unei oi. Sa stiti, asta se cheama “unanimism moral crestin”. Fiindca in universul lui Hristos o celula care mai palpita intr­un muribund e mai valoroasa decat toate galaxiile posibile.

102. Poarta spre Dumnezeu este credinta, iar forma prin care se intra la Dumnezeu e rugaciunea. Rugaciunea e singura manifestare a omului prin care acesta poate lua contact cu Dumnezeu. Gandita crestin, rugaciunea ne arata ca umilinta inalta, iar nu coboara pe om.

103. Am spus eu odata ca daca un preot din Baragan, cand se roaga, este Dumnezeu cu el, atunci preotul ala inlocuieste toata Academia Romana ….

104. Sfantul are forta de coeziune a pietrei.

105. Un sfant poate fi si analfabet, dar e superior unui geniu, fiindca ideea de sfintenie e legata de ideea de minune. Un sfant poate face o minune. Geniul face ispravi, nu minuni. Lumea, acum e ancorata in cultul genialitatii ca slavire a progresului in afara. Atat. Or, cu cat suntem mai avansati, mecanic si material, cu atat suntem mai departe de esenta reala a lumii, de sfintenie.

106. Singurii oameni care nu pot fi suspectati ca se infioara in fata mortii sunt sfintii.

107. A fi sfant inseamna a fi suveranul tau perfect.

108. M­a intrebat odata Nae Ionescu ce cred despre evreul acesta, despre Pavel. Stii ce i­am spus? – asta nu­i om, domnule, este toata Mediterana.

109. Trei ore am vorbit atunci in curtea inchisorii, de Platon si despre Hristos. Zice colonelul: Va rog sa scrieti ce­ati vorbit, ca nu cumva ministrul de interne Draghici sa spuna ca sunt solidar cu dumneavoastra. – Domnule colonel, cum sa fim noi solidari? Eu tocmai de aceea am venit aici, ca nu suntem solidari unii cu altii …

110. Este incorect sa ai dispret fata de tehnica. Eu nu sunt tehnocrat, insa recunosc ca in batalia pentru adaptare, tehnica este
universal utila. Dar asta nu inseamna ca tehnica poarta in ea dimensiunea infinitului.

111. Cand va disparea ultimul taran din lume – la toate popoarele, vreau sa spun – va disparea si ultimul om din specia om. si atunci or sa apara maimute cu haine.

112. taranul este omul absolut.

113. I­am spus eu parintelui Staniloaie ca nu ma consider un Socrate. Dar cum va socotiti? Popa, zic. si unde aveti parohia? – N­am parohie, dar spovedesc pe unde pot.

114. Desi sunt bolnav si neajutorat, nu imi pare rau ca exist. incerc eu sa imi para rau, dar nu are sens. stiti de ce? Pentru ca eu constat, in mod evident, ca exist. Ceea ce ma confisca pesimismului de a ma autonega este evidenta existentei mele. Omul care se sinucide n­a constatat ca e om. N­a reusit sa intuiasca existenta sa. Sa se traiasca pe sine. Eu nu ma pot sinucide – indiferent de starea mea, sanatate sau boala – fiindca nu m­am facut eu. Nu am venit cu voia mea pe lumea asta. si nici nu am sa plec de voie din ea. Asta este jocul fundamental al existentei mele.

115. Am avut si discipoli … Nu se putea sa nu am discipoli, fiindca sunt un om vorbaret. Toata suferinta mea se datoreste poftei mele de a vorbi fara restrictii …

116. A fost intrebat un taran, in inchisoare: ce intelegi din tot ce spune Petre tutea! Zice: nu inteleg nimic, dar e o grozavie!

117. Cand am vazut, in inchisoare, ca tot regimul care mi se aplica e inoperant – puteam eu, ca om, sa­mi explic asta? si atunci m-am gandit ca exista o forta supracosmica, transcendenta, numita Dumnezeu. Numai El putea face isprava asta, ca eu sa scap de inlantuire. Pentru ca, personal, nu ma pot dezlantui si elibera. Iar a vietui acolo, la inchisoare, fara asistenta Lui nu se poate; au fost oameni care au murit … Atunci s­a nascut in mine credinta nelimitata in atotputernicia si atotbunatatea divina.

118. Am devenit un ganditor crestin cand mi­am dat seama ca fara revelatie, fara asistenta divina, nu pot sti nici cine sunt, nici ce este lumea, nici daca are vreun sens sau nu, nici daca eu am vreun sens sau nu. Nu pot sti de unul singur. Cand mi­am dat seama ca fara Dumnezeu nu poti cunoaste sensul existentei umane si universale.

119. M­a intrebat cineva odata: ma Petrica, tu cand te asezi la masa de scris cum scrii? – Sunt emotionat de fila goala. Prima mea grija e sa nu fiu pandit de demonul originalitatii. Urmaresc sa nu fiu original si sa fiu cuviincios. – Esti inspirat? – Nu, nu sta niciodata un zeu in coltul camerei mele cand scriu eu. Sunt foarte nelinistit. Eu, care sunt crestin … Am doua nelinisti; sa nu se afle in expunerea mea nici o inadvertenta terminologica si nici o impietate.

120. Nu ma intereseaza trecutul. De cate ori ma intreaba cineva cand m­am nascut, spun ca intr­unul din anii trecuti.

121. Treisprezece ani de inchisoare … Aveam doar o hainuta de puscarias. Ne dadeau o zeama chioara si mamaliga fripta. M­au batut … M­au arestat acasa. Nici nu tin minte anul … Cand m­au anchetat am lesinat din bataie. Iacata ca n­am murit! Am stat la Interne trei ani. Am fost dupa aceea la Jilava, la Ocnele Mari si pe urma la Aiud. Eu ma mir cum mai sunt aici. De multe ori imi doream sa mor. Am avut mereu lasitatea de­a nu avea curajul sa ma sinucid. Din motive religioase … Treisprezece ani! Nu pot sa povestesc tot ce­am suferit pentru ca nu pot sa ofensez poporul roman spunandu­i ca in mijlocul lui s­au petrecut asemenea
monstruozitati.

122. M­a intrebat un anchetator: De ce ai vorbit impotriva noastra, dom’le? – N­am vorbit, dom’le. – Cum n­ai vorbit? – Pai impotriva voastra vorbeste tot poporul roman. Ce sa mai adaug eu? si mi­au dat 20 de ani munca silnica fara motive. Mi s­a prezentat sentinta de condamnare ca sa fac recurs. La cine sa fac recurs, la Dumnezeu?

123. Am fost solicitat, in inchisoare, sa scriu pentru revista Glasul patriei, ca si Nichifor Crainic. Mi s­a parut ciudat sa fii arestat si sa scrii, sa meditezi. Adica sa spui: va multumesc ca m­ati arestat! Asta era o porcarie nemaipomenita, sa obligi un detinut sa scrie. El poate sa isi scrie memoriile, dar nu pentru tine, ala care­l persecuti …

124. Eu, cultural, sunt un european, dar fundamentul spiritual e de taran din Muscel. La inchisoare, grija mea a fost sa nu fac neamul romanesc de ras. si toti din generatia mea au simtit aceasta grija. Daca ma schingiuiau ca sa marturisesc ca sunt tampit, nu ma interesa, dar daca era ca sa nu mai fac pe romanul, ma lasam schingiuit pana la moarte. Eu nu stiu daca vom fi apreciati pentru ceea ce am facut; important e ca n­am facut­o niciodata doar declarativ, ci ca am suferit pentru un ideal. E o monstruozitate sa ajungi sa suferi pentru un ideal in mod fizic.

125. Definitia mea este: Petre tutea, romanul. Am aparat interesele Romaniei in mod eroic, nu diplomatic. Prin iubire si suferinta. Convingerea mea este ca suferinta ramane totusi cea mai mare dovada a dragostei lui Dumnezeu.

126. Eu nu adun nimic. imi spunea un popa, zice, pai dumneavoastra va risipiti asa, va poate fura oricine … Zic: uite, parinte, eu am adoptat conceptia regelui Frantei in materie de risipire a ideilor mele. Conceptia lui despre cartof. Cand au venit cartofii din America, taranii nu­i cultivau. “Sa mancam noi buruiana asta din pamant …” Ce a zis regele Frantei? “Ma, seamana, ma, cartofi pe mosia mea si, cand or vedea taranii ca ii pazesc, or sa­si dea seama ca­s lucru bun. Lasati­i sa fure, ca asa se raspandesc cartofii in tara.”

127. Odata, in hol la AthaŠnaŠe Palace, m­a arestat Securitatea pe motiv ca fac specula. Cu ce? i­am intrebat. Nu mi­au raspuns. si atunci mi-­am adus aminte de vorba unui prieten de la Cluj: “Cu idei, frate, cu idei!”

128. Un umanist pur, adica indiferent religios, practica formele vietii de jungla, impingind cruzimea pana la forma gratuita a bestialitatii tigrului. Vremea noastra este plina de astfel de exemplare.

129. Umanismul este una din formele grave ale ratacirii omului modern, care pleaca din antropocentrismul Renasterii. in Renastere, “titanii” s­au umflat prin autocunoasterea necunoasterii. Ei nu se cunosteau pe ei insisi si au crezut ca s­au descoperit ca oameni.

130. Omul – javra asta bipeda, pe care eu il consider “animal prost”, homo stultus – atunci cand se screme sa faca singur ordine, adica cand practica umanismul, il inlocuieste pe Dumnezeu cu el. Nicaieri Dumnezeu n­a avut de furca cu dracul mai mult decat in sacrul spatiu al Italiei. Acolo, adica, unde s­a nascut umanismul in Renastere.

131. (Vlad tepes) are meritul de a fi pus pe tronul Moldovei pe cel mai mare voievod roman, pe stefan cel Mare. Cu armele! Are meritul ca l­a si batut. si are mai ales meritul ca a coborat morala absoluta prin tepele puse in cur la nivel absolut. Dormeai cu punga de aur la cap si iti era frica sa nu o furi tu de la tine. Asta­i voivod absolut, Vlad tepes. Pai fara asta istoria romanilor e o pajiste cu miei!

Sursa:Citate istete

Citate despre Curaj

Lucrul important este acesta: Sa fii capabil in orice moment sa sacrifici tot ce ai pentru ce ai putea sa devii. – Charles Duboishref

  • Lasii mor de mai multe ori inaintea mortii lor. – William Shakespeare
  • Excelenta morala este un rezultat al felului in care traim. Devenim corecti, facand fapte corecte, devenim temperati comportandu-ne temperat si devenim curajosi facand acte curajoase. – Aristotel
  • Viata se scurteaza sau se lungeste in functie de curajul persoanei respective. – Anais Nin
  • Traieste ca un om curajos; iar daca nu ai noroc, infrunta-i loviturile cu o inima curajoasa. – Cicero
  • As prefera sa fiu un las decat un om curajos pentru ca ranesti oamenii atunci cand esti curajos. – E. M. Forster
  • Curajul face ce tie iti este frica sa faci. Nu poate exista curaj decat daca esti speriat. – Eddie Rickenbacker
  • Curajul este arta de a fi singurul care stie ca e speriat de moarte. – Harold Wilson
  • Citate despre Curaj

  • Curajul este o frica ce si-a spus rugaciunile. – Dorothy Bernard
  • Curajul este scara pe care urca toate celelalte virtuti. – Clare Booth Luce
  • Viata se micsoreaza sau se largeste direct proportional cu curajul. – Anais Nin
  • Cel care nu are curajul sa vorbeasca pentru drepturile sale nu poate castiga respectul celorlati. – Rene Torres
  • Curajosii mor de multe ori inainte mortii lor; Cei curajosi nu simt gustul mortii decat o data. – William Shakespeare
  • Neinfricatii sunt pur si simplu oameni care nu au frica. Cei care actioneaza contrar fricii lor sunt cu adevarat curajosi. – James A. LaFond-Lewis
  • Curajul este frica careia ii rezisti un minut mai mult. – George S. Patton
  • Curajul este arta de a fi singurul care stie ca e speriat de moarte. – James Harold Wilson
  • Un om fara nici cea mai mica urma de teama este un tovaras mai periculos decat un las. – Herman Melville
  • Pentru orice realizare, primul pas este curajul. – Johan Wolfgang von Goethe
  • Curajul nu are nicio valoare daca nu este acompaniat de dreptate; cu toate astea, daca toti oamenii ar deveni drepti, nu ar mai fi nevoie de curaj. – Agesilaus
  • Traieste ca un om curajos, iar daca nu ai noroc, intrunta-i loviturile cu o inima curajoasa. – Marcus Tullius Cicero
  • Curajul este, as zice, o frica in care s-a pus ordine; ceea ce te ajuta sa te agati de partea de frica unde pierderile sunt mai mici. – Octavian Paler
  • Curajul e puterea de-a infrunta, in plina furtuna, viata. – Anca Daniela Hut
  • Curajul este aproape o contradictie in termeni, inseamna o dorinta puternica de a trai care ia forma disponibilitatii de a muri. – Gilbert Keith Chesterton
  • Pentru mine, adevaratul curaj este prudenta. – Euripides
  • Nu este un semn autentic de curaj in viata, cand, pentru a te pregati pentru situatii care cer curaj, inveti din vreme sa te duelezi. – Constantin Brancusi
  • Curajul este cirtutea care face posibile celelalte virtuti.- Winston Churchill
  • A avea curaj este deosebit de important, poti pierde banii – e rau, poti pierde un prieten – e si mai rau, dar daca ti-ai pierdut curajul, ai pierdut aproape totul. – Winston Churchill
  • Curajul este ceea ce iti trebuie pentru a sta in picioare si a vorbi, curajul este si ceea ce iti trebuie pentru a sta jos si a asculta. – Winston Churchill
  • Curajul e mai aproape de temeritate decat de lasitate. – Andrei Plesu
  • Curajul e o medie intre temeritate si lasitate. – Andrei Plesu
  • Ascultand doar de curajul sau, care nu ii spunea nimic, el se feri sa intervina. – Jules Renard
  • Curajul este ca dragostea, se hraneste din speranta. – Napoleon Bonaparte
  • Curajul inseamna rezistenta la frica, stapanirea fricii, nicidecum absenta fricii. – Mark Twain
  • O mare parte din curaj este curajul de a mai fi facut o data acelasi lucru. – Ralph Waldo Emerson
  • Fii cu curaj, sterge-ti ochii, adesea caderea e un mijloc spre a te ridica mai sus. – William Shakespeare
  • Curajul e ca iubirea, el vrea drept hrana speranta, numic nu trebuie sa fie inaccesibil sperantelor, poti spera orice, pentru ca viata insasi e o speranta. – Oscar Wilde
  • Curajul te conduce in ceruri; frica – la moarte. – Seneca
  • Nu fiindca sunt grele nu avem curaj, ci fiindca nu avem curaj, sunt grele. – Seneca
  • Multi au avut aptitudini extraordinare, insa, fiindca n-au avut curaj, ei au trait ca niste morti si au sfarsit prin a fi ingropati in inactivitatea lor. – Nicolae Iorga
  • Curajul este ceva care se formeaza, care traieste si moare, care trebuie intretinut la fel ca si armele. – Nicolae Iorga
  • Curajul e vederea peste propria fiinta si peste orice primejdie a unui scop. – Nicolae Iorga
  • A dansa pe vulcani nu e neaparat o dovada de curaj. – Octavian Paler
  • Infarctul mi-a lamurit, cel putin, doua lucruri. Pe de-o parte, am inteles ca sunt imprejurari in care egoismul e firesc: de patru luni, ma gandesc doar la speranta ca voi depasi cu bine aceasta vara. – Octavian Paler
  • Cel caruia ii e indiferent daca va trai nu are nevoie de curaj. – Octavian Paler
  • Pot trece drept curajosi si cei care nu au inteles intrebarea. – Vasile Ghica
  • Cand nu am curajul sa refuz, devin generos. – Valeriu Butulescu
  • Am mult curaj, dar mi-e frica sa-l folosesc. – Valeriu Butulescu
  • Impresionant curajul bijutierului, care, dupa ce-ti baga arama-n aur, se mai si iscaleste marunt. – Valeriu Butulescu
  • Cand natura iti da forta, curajul vine de la sine. – Valeriu Butulescu
  • Curajul inseamna sa stii de ce anume sa nu iti fie frica. – Platon
  • Curajul este pretul pe care viata il pretinde pentru a ingadui pacea. – Amelia Earhart
  • Curajul, o sensibilitate perfecta a masurii pericolului, si o dorinta mentala de a il indura. – William T. Sherman
  • Nu poti descoperi noi oceane daca nu ai curajul sa te indepartezi pana nu mai vezi tarmul. – Andre Gide
  • Nu-ti fie frica sa faci un pas mare. Nu poti trece o prapastie din doua sarituri mici. – David Lloyd George
  • Nu intotdeauna trebuie sa intoarcem pagina, uneori trebuie s-o rupem! – Achille Chavee
  • Cine nu se teme de moarte, nu se teme de amenintari. – Pierre Corneille
  • Adevarata proba a curajului nu se vede decat in primejdia pe care nu o mai putem evita. – Jean de la Fontaine
  • Este usor sa fii curajos de la distanta. – Aesop
  • Un erou este cineva care face ceea ce poate. – Romain Rolland
  • Curajul ireprosabil inseamna sa faci fara martori ce ar fi cineva capabil sa faca daca ar privi toata lumea. – la Rochefoucauld
  • Curajul este inceputul biruintei. – Plutarh
  • Nu exista experienta careia sa nu-i poti supravietui daca ai curajul sa infrunti viata. – Octavian Paler
  • Cei cu adevarat curajosi vorbesc putin despre curaj. – Octavian Paler
  • Cel curajos este cel caruia, fiindu-i frica, merge inainte. – Gabriel Liiceanu
  • Curajul este mersul prin frica inspre faptul de a fi liber. – Gabriel Liiceanu

Sursa:Citate istete

Previous Older Entries