Leonardo da Vinci – Cina cea de Taina

LEONARDO DA VINCI SI “CINA CEA DE TAINA”
De- a stanga lui Hristos –

Celebra fresca “Cina cea de Taina”, pictata acum 500 de ani de artistul florentin Leonardo Da Vinci, a starnit o apriga disputa din cauza thrillerului esoteric “Codul lui da Vinci”, al scriitorului American Dan Brown. Disputa este legata de personajul “misterios” pictat in dreapta lui Iisus. Este acesta feciorelnicul apostol Ioan, asa cum cred majoritatea specialistilor, sau este Maria Magdalena “prima dintre apostolii lui Iisus”, asa cum incearca sa acrediteze Dan Brown si nu numai el? Exista vreun mesaj secret in “Cina cea de Taina” pictata de Leonardo da Vinci? Orice teorie a conspiratiei trebuie sa contina intre 60 si 70% adevar ca sa fie credibila. De care adevar s-a folosit Dan Brown in legatura cu celebra fresca?

PROCESUL DE LA VINCI

Avand in vedere amploarea romanului “Codul lui da Vinci”, vandut in peste 30 de milioane de exemplare, specialistii in arta si istorie au gasit de cuviinta sa se intruneasca la Vinci, localitatea natala a lui Leonardo, intr-un simulacru de proces, in genul celui care a reabilitat, in urma cu cativa ani, “vrajitoarele din Salem”. “Jurii” prezidati de Alessandro Vezzosi (care a mai adunat o data somitatile din domeniile artelor si istoriei pentru a-l reabilita pe marele pictor florentin), directorul muzeului dedicat lui Leonardo, au intors pe dos viata si activitatea acestuia in contextual vremii sale, dupa cum reiese din documentele mai mult sau mai putin mediatizate. Era nevoie de asa ceva? Era. Pentru ca toata “greutatea” teoriei conspiratiei din romanul lui Dan Brown sta pe umerii lui Leonardo da Vinci, acest personaj misterios si plin de contradictii care a marcat Renasterea italiana. El trebuia “absolvit de erezie” pentru ca esafodul lui Dan Brown sa se prabuseasca.

“ACUZATIILE”

Conform autorului Dan Brown, Leonardo da Vinci ar fi fost Mare Maestru al Prioriei Sionului, fratie intemeiata pentru a-i proteja pe adeptii supravietuitori ai lui Iisus si pe apropiatii sai de prigoana autoritatilor vremii, stiut fiind faptul ca primii crestini, in special cei apropiati Intemeietorului, au fost supusi unei vanatori continue. Mai mult, chiar Leonardo ar fi fost din stirpea lui Iisus, pentru ca functia de Mare Maestru al Prioniei Sionului nu putea fi ocupata decat de rudele lui. In calitatea sa de Mare Maestru al Prioriei Sionului, Leonardo da Vinci ar fi vrut, dupa cum sustine Dan Brown, sa restabileasca dreptatea, trimitand un mesaj credinciosilor, prin celebra fresca “Cina cea de Taina”. Mesajul ar fi fost ca Maria Magdalena ar fi trebuit sa conduca biserica, si nu cei care au transformat invatamintele lui Iisus intr-o afacere. Ipotezele lui Dan Brown isi gasesc forta in faptul ca fresca lui Leonardo, “Cina cea de Taina”, este, intr-adevar, foarte misterioasa. Pe masura Maestrului sau, despre care nici astazi nu se stie daca a fost “inger” sau “demon”, dupa cum sustin biografii lui..

BOALA MISTERIOASA

Inainte de a spune ce a fost si este considerat Leonardo da Vinci poate cel mai ciudat dintre toti artistii trecuti si prezenti, atragem atentia asupra unei afectriuni a creierului foarte rara si ciudata, careia nu i s-au descoperit cauzele sau tratamentul nici in ziua de astazi, de aceea nici nu are denumire. Bolnavul, desi ambidextru – aceeasi abilitate la ambele maini – manifesta o tendinta de a vorbi si a scrie cursiv…invers, in oglinda, fiind nevoie de o mare concentrare pentru a traduce in limbaj normal. Pentru aceasta operatiune este nevoie de cateva secunde in plus, adesea acesti oameni fiind considerati intarziati mintali, pentru ca le lipseste spontaneitatea dialogului. Departe de a fi intarziati mintal, oamenii care sufera de aceasta stranie afectiune dau dovada de o minte geniala, “universala”, putand sa exceleze in multe domenii, daca ar putea duce pana la capat ce intreprind. Pentru ca, avand o foarte mare putere de patrundere a detaliilor,, ei au probleme la asamblarea intregului. Cand efervescenta mintala este maxima, bolnavii nu supravietuiesc. Specifice acestei afectiuni, care, de regula, este descoperita abia cand copilul incepe sa vorbeasca pe “pasareasca” lui, sunt “crizele jacksoniene atipice”, in care corpul intepeneste ca la crizele de tetanie, ochii se fixeaza asupra unui punct, ca si cand bolnavii ar fi total absorbiti de ceva. Din cauza ca “ard” prea multi neuroni, au nevoie de multa odihna ca sa se refaca. Cand sunt foarte nervosi sau emotionati, nu se mai pot controla,turuind “invers”, de nu-i intelege nimeni. Viata printre oamenii normali, carora le sunt superiori ca inteligenta, ii oboseste peste masura, cautand singuratatea. De regula, bolnavii nu ating maturitatea, dar exista exceptii care nu pot fi explicate. Dat fiind ca boala este foarte rara, cercetatorii n-au ajuns inca la un numitor comun in ceea ce priveste cauzele declansatorii. A suferit Leonardo da Vinci de o asemenea afectiune?

“INSEMNATUL”

“Lionardo, Lionardo, cat de mult suferi tu!”, scria artistul, uneori, pe marginea caietelor sale de studii. Multi au incercat sa puna aceasta suferinta pe seama geniului neinteles. Lui Leonardo i se pusese eticheta de “Insemnat”, “atins de necuratul”, din cauza faptului ca era stangaci, “partea raului”, dupa cum se considera in acea vreme si uneori chiar si astazi, pe la tara. Era, oare, stangaci? Era mai mult decat atat, marturie fiind nenumaratele sale notite scrise… invers. Schimbarea aplecarii literelor demonstreaza ca schimba mana, insa scris tot in “oglihnda”. Ca sa mascheze faptul ca nu putea scrie altfel, a lasat sa se creada ca era o “tehnica” anume dezvoltata de el. Ba chiar avea si un “sfat pentru pictorii care cautau desavarsirea”: “Faceti-va din oglinda un Maestru!”. Odata i s-a plans lui Sebastiano Serlio, unul dintre putinii prieteni, ca “mana nu poate tine ritmul cu mintea”, un alt indiciu al bolii misterioase. Daca a suferit intr-adevar, de o astfel de boala, aceasta trebuie sa se fi manifestat din copilarie.

TACITURN SI SINGURATIC

Tot ce stim despre acea perioada este faptul ca Leonardo a avut o fire inchisa. S-a nascut in 1452, la Vinci, fiu nelegitim al lui Piero di Antonio, care a mai facut zece copii cu doua neveste. Nu a fost niciodata agreat, din cauza firii sale taciturne, petrecandu-si tot timpul desenand, singur, pe campuri. La 14 ani a plecat la Florenta sa se faca pictor. Abia dupa ce a intrat in Confreria Pictorilor Florentini au inceput sa se stranga referiri despre ciudatenia firii sale: lucra in permanenta la ceva, dormind cate 15 minute la fiecare patru ore, era vegetarian, cand isi aducea aminte sa manance, traia singur, nu avea iubite, desi era extrem de frumos, cu parul blond, lung, buclat si ochi albastri. Era de parerea ca:”Numai solitudinea iti ofera libertate”. Adeseori, cand lucra in atelierele Confreriei, ramanea pironit, cu penelul in mana. Mateo Bandello, un mare admirator al Maestrului, credea ca Leonardo gandea mult fiecare detaliu, de aceea ramanea “intepenit” astfel. “Cand isi revenea din contemplatie, mai tragea o tusa si pleca grabit acasa”, scria Bandello. Aceste stari “extatice” putea fi acele crize jacksoniene atipice, dupa care bolnavul trebuie neaparat sa doarma. Si somnul de 15 minute la fiecare patru ore este un indiciu al bolii.

UN SAVANT…NETERMINAT

Au mai fost si alte indicii. Odata intrand in audienta la Lodovico il Moro, Duce de Milano, pentru a se recomanda, nu a reusit sa vorbeasca. S-a dus acasa si i-a scris in liniste o scrisoare in “oglinda”, in care isi enumera calitatile de savant, inginer, pictor, sculptor, muzician, matematician, anatomist, astronom, geolog, biolog, filosof. Demn de remarcat este faptul ca “Messer Leonardo” nu a terminat nici o lucrare de a sa, din nici un domeniu. Probabil, cel mai preocupat era de boala neinteleasa care-l chinuia. Asa s-ar explica studiile sale obsesive in privinta muschilor, pe care ii izola, urmarindu-le mecanismul de functionare. Toti oamenii de stiinta au cazut de acord ca studiile lui Leonardo asupra muschilor si circulatiei sangelui nu aveau nici o legatura cu pictura.”Doctorul” cum i s-a mai spus, isi cerceta probabil, boala si cauta leacul. Oricum, se pare ca ajunsese la concluzia ca nu muschii sunt cei “vinovati” de crizele sale, ci creierul, fiind primul cercetator care a facut sectiuni craniene, astfel incat sa puna in evidenta toate zonele creierului si modul sau de irigare.Pe langa :stangacia” lui considerate de rau augur, Leonardo mai fusese denuntat si ca homosexual, din care cauza a stat doua luni in inchisoare, pana a fost crezut ca anonima calomnioasa scrisa pe seama lui era doar o dovada de invidie. Iata un nou motiv pentru care prelatii nu-l priveau cu ochi buni, ceea ce-l necajea si mai tare.

“ERETICII” LUI LORENZO MAGNIFICUL

Leonardo nu era singurul rebel al vremii sale. El a ucenicit la curtea lui Lorenzo Magnificul, unde se refugiasera filosofi renumiti, majoritatea dupa caderea Constantinopolului, de unde luasera cu ei pretioase documente ale savantilor antici. Familia Medici era recunoscuta pentru achizitionarea de codice vechi, era fondatoare de universitati si biblioteci, intr-o epoca in care Italia nu se putea lauda cu manuscrise.La Palatul Careggi se copiau codice rare grecesti, achizitionate pe multe monede de aur. Era o febra a reintoarcerii la origini, in care zeii, semizeii, nimfele, satirii inundau arta Florentei, prilej pentru preoti si calugari de a certa orasul pacatos si pe conducatorii sai eretici. Lorenzo Magnificul afost denuntat ca imoral si necredincios si inlaturat de la putere, de calugarul Dominican Savonarola, care, paradoxal, avea sa fie ars pe rug ca…eretic. Totusi, familia Medici a dat cardinali si papi. Sub influenta “academiei lorenziene”, picturile si sculpturile cu teme religioase executate de artistii florentini incalcau adesea canoanele religioase dar nu flagrant. Probabil ca artistii cunoscusera “codicele interzise”, “evangheliile gnostice”, acea secta acuzata de primii episcopi ai crestinismului ca falsifica scripturile, adaugand elemente ale cultelor orientale, inca din timpul cand traiau Apostolii lui Iisus.

HIERATIC SI ERETIC

Scripturile sfinte ebraice, considerate originale, erau redactate pe suluri, in scriere hieratica – “scriere sfanta” – care, codifica astfel sensurile incat sa nu mai existe un intreg logic. Cuvantul “eretic” vine de la “a alege” si se refera la faptul ca exista obiceiul sa se completeze arbitrar ceea ce nu se intelegea din scrierea hieratica. Acest “obicei” ducea la concluzii eronate. Hieratic si eretic se inscriu astfel intr-un cerc vicios, adevarul fiind dezvaluit celui care detine cheia dezlegarii codului. Nu se stie cine dintre grecii translatori ai textelor sfinte avea “cheia”, dupa cum nu se cunosc sursele gnosticilor. Nici Apostolii lui Iisus care au conceput Evangheliile canonice nu au scris totul, unele detalii fiind povestite prin viu grai episcopilor alesi, ceea ce constituie Traditia Apostolica. Ca sa se aleaga graul de neghina, s-a instituit Regula lui Tertulian (secolul II d.Hr):”Sunt adevarate scripturile cele mai vechi, de la inceput, acelea care vin de la Apostoli, iar de la Apostoli vine ceea ce a fost Sfant in Bisericile Apostolice”.

CERTURILE CU PAPII

Este foarte posibil ca artistii de la curtea lui Lorenzo magnificul sa fi cunoscut “evangheliile gnostice”. Michelangelo a pictat Capela Sixtina intr-o cearta continua cu Papa Iuliu al II lea, care, totusi, l-a inteles, spre deosebire de Papa Paul al IV lea Carafa, care l-a declarat eretic si a pus sa fie “imbracate” figurile din Capela Sixtina. Oricat ar fi fost ei de intelegatori, prelatii nu puteau trece cu vederea defectele si “blasfemiile gnostice” invatate la curtea lui Lorenzo Magnificul. Pe de alta parte, oricat s-ar fi rafuit artistii florentini cu preotii, cum majoritatea comenzilor erau platite de acestia, disputele nu durau mult.

ENIGMA UNEI FRESCE

Multe mistere sunt legate si de fresca “Cina cea de Taina”, pe care Lodovico il Moro i-o comandase lui Leonardo pentru unul din peretii Conventului Dominican Santa Maria delle Grazie din Milano. Fresca, in general, presupune un perete ud pe care se aplica pigmentii tempera foarte rapid, pana sa se usuce tencuiala. Leonardo a hotarat altfel, experimentand o tehnica noua: aplica pigmentii tempera si in ulei (culorile in ulei abia aparusera si inca nu interesau pe nimeni) pe perete uscat. Avea nevoie de timp mai mult, ca sa nu lucreze sub presiune. Dar, chiar si asa, lucrul a durat patru ani, enorm pentru o fresca. Si nici nu a fost finisata, ceea ce a iscat certuri cu patronul sau. Dar ceea ce era mai grav, fresca a inceput sa se scorojeasca si sa cada, inca din timpul vietii lui Leonardo, iar el nu s-a obosit sa remedieze defectele “tehnice”. Este greu de presupus ca un inventator al culorilor nu stia ce face. Sa nu fi vrut ca aceasta fresca sa dureze? De ce? E adevarat ca aranjamentul apostolilor la “Cina cea de Taina”, in viziunea lui, este mult mai simbolica decat cer canoanele, dar artistii florentini, aflati in plina Renastere, tocmai prin acest lucru se remarcau.

(De)MISTIFICARE

Scriitorul Dan Brown “descopera” ca Maestrul Leonardo a pictat-o in dreapta lui Iisus – dreapta fiind locul de onoare – pe Maria Magdalena, careia ar fi vrut sa-i anunte prioritatea apostolatului. Daca pe ea a pictat-o Leonardo, atunci, intr-adevar, era o influenta a “Evangheliei dupa Maria Magdalena”, de provenienta gnostica, care a circulat din secolul II d.Hr.. Insa, in evangheliile canonice,mai ales in cea dupa Ioan, se vorbeste despre un apostol “mult prea iubit de Invatator”, cel mai tanar dintre toti, de aceea cu figura feciorelnica. Acesta era surprins adesea stand la pieptul Invatatorului, ca un copil langa fiinta draga. Este vorba de Ioan, caruia Iisus ii purta mai mult de grija, dat fiind ca era cel mai jmic. Iar daca privesti in oglinda “Cina cea de Taina” pictata de Leonardo da Vinci – oglinda pusa pe latura stanga, pentru ca asa se descifrau “inversurile” Maestrului, dupa cum el insusi povatuia – se poate constata ca personajul feciorelnic statea in stanga Intemeiatorului. “Stanga” era si “pecetea” lui Leonardo si multi specialisti au observat ca Ioan din “Cina cea de Taina” are trasaturile lui Leonardo din tinerete. Punandu-se pe sine in stanga lui Iisus, Leonardo a lasat in “Cina cea de Taina” declaratia lui de credinta fata de Mantuitor. Si poate ca n-a vrut ca “blasfemia” lui sa dureze!

(Melania Papadache)

About these ads

Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

%d bloggers like this: